România apare pe harta globală a țărilor care găzduiesc cele mai multe centre de date, situându-se în top 30 la nivel mondial în funcție de infrastructura digitală instalată. Datele arată că țara noastră a depășit faza de periferie digitală, dar diferența față de marile hub-uri europene rămâne semnificativă.
Prezența României în acest clasament este susținută în principal de centre de date de dimensiuni mici și medii, dezvoltate pentru servicii de colocare, cloud local sau infrastructură enterprise. Bucureștiul concentrează cea mai mare parte a capacității, urmat de câteva orașe regionale. Comparativ însă cu piețe precum Germania, Franța, Olanda sau Irlanda, capacitatea totală instalată este mult mai redusă, atât ca putere electrică, cât și ca densitate de infrastructură.
Diferența majoră nu este doar de volum, ci de rol în ecosistem. Marile hub-uri europene găzduiesc centre de date hyperscale, operate de giganți globali din cloud și tehnologie, care deservesc regiuni întregi. România este încă predominant o piață de consum și suport regional, nu un nod strategic pentru fluxurile mari de date din Europa.
Dezvoltarea centrelor de date depinde direct de accesul la energie, stabilitatea rețelelor electrice, conectivitatea internațională și predictibilitatea reglementărilor. Deși România are avantaje precum costuri relativ mai mici și o poziție geografică favorabilă, limitările din infrastructura energetică și lipsa unor proiecte de mari dimensiuni frânează saltul către liga mare.
Clasarea în top 30 global arată totuși o tendință clară de creștere. Cererea pentru servicii digitale, cloud și stocare de date este în creștere, iar investițiile recente indică interes pentru extindere. Rămâne însă o diferență structurală față de hub-urile mature, unde ecosistemul este deja construit în jurul centrelor de date, cu furnizori de energie dedicați, conexiuni multiple și politici publice orientate explicit spre atragerea acestui tip de infrastructură.
Pe termen scurt, România este bine poziționată ca piață regională emergentă. Pe termen mediu însă, fără investiții majore în energie, rețele și capacitate de atragere a operatorilor mari, distanța față de centrele dominante ale infrastructurii digitale europene va rămâne.