Un raport recent al Băncii Mondiale arată că inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în țările în curs de dezvoltare, generând oportunități reale de creștere economică și de creare de locuri de muncă. În același timp însă, progresul este profund inegal, iar diferențele de acces, infrastructură și competențe riscă să adâncească diviziunile existente.
Datele indică o schimbare clară de dinamică. Țările cu venituri medii au devenit utilizatori activi ai tehnologiilor de tip generative AI. La jumătatea anului 2025, peste 40% din traficul global al ChatGPT provenea din astfel de economii, cu Brazilia, India, Indonezia și Vietnam în prim-plan. În paralel, numărul locurilor de muncă asociate GenAI a crescut de nouă ori între 2021 și 2024, iar aproximativ 20% dintre aceste joburi sunt localizate în țări cu venituri medii. Raportul sugerează că aceste state au șansa de a construi rapid forțe de muncă specializate și de a câștiga relevanță în economia digitală globală.
Această evoluție pozitivă este însă contrabalansată de o concentrare masivă a inovației în economiile dezvoltate. Țările cu venituri ridicate, care reprezintă doar 17% din populația globală, generează aproape 90% din modelele AI notabile, din startup-urile din domeniu și din finanțările de tip venture capital. Diferența este vizibilă și la nivel de infrastructură: peste trei sferturi din capacitatea globală a centrelor de date de tip co-location se află în state bogate, în timp ce economiile cu venituri medii și mici împart restul unei capacități limitate.
Raportul subliniază că tehnologiile open-source pot atenua parțial aceste dezechilibre, permițând adaptarea soluțiilor AI la contexte locale fără costurile uriașe ale dezvoltării de la zero. Totuși, acest potențial nu poate fi valorificat fără investiții coordonate în ceea ce Banca Mondială numește „cei patru C” ai dezvoltării AI: conectivitate, capacitate de calcul, context local și competențe digitale. Fără internet accesibil și fiabil, resurse de calcul suficiente, date relevante local și o bază solidă de competențe, adoptarea AI rămâne fragmentată și limitată.
Concluzia raportului este clară: inteligența artificială poate deveni un accelerator de dezvoltare pentru economiile emergente, dar doar dacă este tratată ca o prioritate structurală, nu ca un efect secundar al progresului global. În lipsa unor politici publice și investiții consistente, decalajul dintre statele care creează AI și cele care doar o consumă riscă să se adâncească.
Raportul complet, disponibil pentru a fi descărcat de pe site-ul băncii.