Uniunea Europeană se pregătește să propună eliminarea treptată a echipamentelor fabricate în China din infrastructura critică a blocului comunitar, potrivit informațiilor publicate de Financial Times și confirmate de oficiali europeni. Măsura ar viza domenii sensibile precum telecomunicațiile, sistemele de energie solară și echipamentele de securitate, urmând să excludă furnizori considerați cu risc ridicat, printre care Huawei și ZTE.
Inițiativa face parte dintr-o revizuire mai amplă a politicilor europene de securitate și tehnologie, în care Bruxelles-ul reanalizează dependența atât de marii furnizori americani de tehnologie, cât și de companii chineze. Oficialii europeni invocă riscuri legate de accesul la date sensibile și de posibilitatea ca infrastructurile critice să fie vulnerabile la influențe externe. Spre deosebire de abordarea de până acum, bazată pe recomandări voluntare, noua propunere ar urma să transforme aceste reguli într-o obligație pentru toate statele membre.
Potrivit surselor citate de Financial Times, măsura ar corecta aplicarea inegală a recomandărilor anterioare. În ultimii ani, mai multe state europene au continuat să utilizeze echipamente de la furnizori considerați cu risc ridicat. Un exemplu notabil este Spania, care a semnat în 2025 un contract de 12 milioane de euro cu Huawei pentru furnizarea de hardware destinat stocării interceptărilor autorizate de instanțe pentru forțele de ordine și serviciile de informații.
Propunerea este inclusă într-un proiect de act privind securitatea cibernetică, care pornește de la constatarea că soluțiile naționale fragmentate nu au reușit să creeze încredere și coordonare la nivelul întregii piețe europene. Aceasta vine pe fondul unor acțiuni mai ferme ale Comisiei Europene față de companiile chineze, inclusiv investigații în sectoare precum transportul feroviar și energia eoliană, precum și controale la birourile europene ale unor producători de echipamente de securitate.
Calendarul exact al eliminării echipamentelor chinezești nu este încă stabilit și ar urma să fie diferențiat în funcție de nivelul de risc asociat fiecărui furnizor și de sectorul vizat. Oficialii europeni au indicat că vor fi luate în calcul costurile, precum și disponibilitatea alternativelor. Această precauție este relevantă mai ales în sectorul energiei solare, unde peste 90% dintre panourile instalate în Uniunea Europeană sunt produse în China.
Industria avertizează deja asupra dificultăților unei astfel de tranziții. Reprezentanți ai operatorilor de telecomunicații au atras atenția că o interdicție directă ar putea duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, în timp ce sectorul energiei regenerabile se confruntă cu lipsa unor furnizori alternativi competitivi la scară mare. În plus, UE încearcă simultan să reducă dependența atât de China, cât și de Statele Unite, ceea ce complică și mai mult ecuația.
După prezentarea oficială a propunerii, proiectul va intra în negocieri cu Parlamentul European și cu statele membre. Având în vedere că securitatea națională rămâne în competența guvernelor naționale, este de așteptat ca unele capitale europene să se opună sau să ceară termene mai flexibile.
Beijingul a reacționat deja la inițiative similare, susținând că excluderea tehnologiei chineze încalcă principiile pieței și regulile concurenței loiale. Oficialii chinezi au afirmat anterior că eliminarea echipamentelor furnizate de companiile lor a dus, în anumite țări, la pierderi financiare semnificative și la încetinirea dezvoltării tehnologice locale.