Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat stabilirea unui calendar de pași concreți pentru operaționalizarea semnăturii electronice în România, ca parte a viitorului sistem de identitate digitală. Potrivit declarațiilor sale, următoarele una-două luni ar trebui să aducă normele de aplicare pentru Legea 214, modificări legislative pentru alinierea la regulamentul european eIDAS 2.0 și ajustarea normelor subsecvente, astfel încât utilizarea semnăturii electronice să devină clară și predictibilă pentru cetățeni și companii.
Semnătura electronică este, în esență, echivalentul digital al semnăturii olografe, dar funcționează doar dacă este legată de o identitate verificată. Din punct de vedere juridic și tehnic, o semnătură electronică calificată confirmă cine este persoana care semnează și garantează că documentul nu a fost modificat ulterior. În Uniunea Europeană, cadrul de referință este regulamentul eIDAS, care stabilește condițiile în care o semnătură electronică are aceeași valoare legală ca una scrisă de mână. Fără această legătură clară între identitate și semnătură, documentele digitale rămân vulnerabile la contestare sau interpretări diferite.
Blocajele semnalate de autorități nu țin de lipsa tehnologiei, ci de aplicarea neuniformă a regulilor. Instituțiile publice au interpretat diferit ce tip de semnătură este acceptată, când este obligatorie și cum trebuie verificată. În practică, acest lucru a dus la situații în care documente semnate electronic au fost respinse, iar cetățenii au fost nevoiți să revină la hârtie. Mesajul transmis de ministru este că succesul nu va fi măsurat în numărul de acte normative publicate, ci în cât de simplă devine interacțiunea cu statul și în timpul efectiv economisit.
Semnătura electronică este văzută de autorități ca o precondiție pentru identitatea digitală, adică pentru posibilitatea de a te autentifica sigur și rapid în multiple platforme publice și private, fără conturi diferite și fără deplasări fizice (RoeID). Obiectivul declarat este construirea unui ecosistem integrat care să includă cartea electronică de identitate, semnătura electronică și un wallet digital, în care cetățeanul să își poată gestiona datele și acreditările.
Această direcție este susținută și la nivel prezidențial. Radu Burnete a subliniat că finalizarea ecosistemului de identitate digitală este o prioritate urmărită direct de președinte și coordonată la nivel guvernamental.
Miza nu este una tehnologică, ci administrativă: fără reguli clare și acceptate uniform, semnătura electronică nu poate deveni instrumentul de bază al relației dintre stat, cetățeni și mediul privat.