Ministerul Afacerilor Interne a semnat la finalul lunii ianuarie contractul de finanțare pentru proiectul MAI Digital, o inițiativă amplă care vizează extinderea și modernizarea serviciilor publice electronice oferite de structurile ministerului. Proiectul este finanțat din fonduri europene, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027, și are un buget total de aproximativ 657 milioane de lei, echivalentul a peste 130 de milioane de euro, pentru o perioadă de implementare de 36 de luni.
Potrivit comunicatului oficial, proiectul urmărește dezvoltarea mai multor servicii digitale destinate atât cetățenilor, cât și mediului de afaceri. Printre acestea se numără eliberarea certificatelor de cazier judiciar pentru persoane juridice, certificatele de integritate comportamentală, avizarea activităților de pescuit recreativ în apele de frontieră, înregistrarea declarațiilor pentru adunări publice, avizele și autorizațiile de securitate la incendiu și de protecție civilă, precum și accesul la istoricul de înmatriculare al vehiculelor. MAI estimează că aceste servicii vor fi utilizate de aproximativ 1,1 milioane de utilizatori în fiecare an.
Din perspectiva instituției, proiectul este prezentat ca o continuare a demersurilor începute în ultimii ani, alături de inițiative precum HUB-ul MAI, sistemele informatice pentru stare civilă sau introducerea cărții electronice de identitate. Accentul este pus pe creșterea numărului de servicii disponibile online și pe integrarea unor tehnologii noi, inclusiv inteligența artificială, pentru a gestiona volume mai mari de solicitări și procese administrative mai complexe.
Dimensiunea bugetului a atras însă atenția în spațiul public, inclusiv prin comparații cu alte proiecte majore de digitalizare finanțate din fonduri europene. O parte dintre serviciile enumerate sunt, în esență, procese de tip document management și fluxuri administrative standardizabile, ceea ce ridică întrebări legitime legate de structura costurilor, de amploarea exactă a infrastructurii IT implicate și de modul în care a fost calculată valoarea totală a investiției. De asemenea, apar întrebări privind disponibilitatea fondurilor la acest nivel într-un program aflat deja într-o etapă avansată de alocare.
Comunicatul MAI nu oferă detalii despre arhitectura tehnică, despre eventuale integrări cu alte sisteme guvernamentale sau despre componentele care ar justifica un buget de asemenea dimensiuni. În lipsa acestor informații, proiectul rămâne, deocamdată, o promisiune ambițioasă, cu un impact potențial semnificativ, dar care va trebui evaluată pe parcursul implementării, în funcție de funcționalitățile livrate efectiv și de gradul real de utilizare de către cetățeni și companii.
În forma actuală, MAI Digital reflectă o tendință clară a administrației publice centrale de a concentra proiecte mari de digitalizare într-un număr relativ redus de inițiative, cu bugete consistente. Rămâne de văzut dacă această abordare va duce la servicii mai simple și mai rapide pentru utilizatori sau dacă va repeta problemele întâlnite în alte proiecte publice, unde costurile ridicate nu s-au tradus întotdeauna în beneficii proporționale.