Licitație de 123,8 milioane lei pentru dezvoltarea Platformei Naționale de Interoperabilitate

Săptămâna aceasta, în 13 februarie, a fost publicată în SEAP licitația pentru dezvoltarea Platformei Naționale de Interoperabilitate, în cadrul proiectului „Platforma națională de interoperabilitate – PNI”, cu numărul de referință 42283735/2025/2/PNI. Contractul vizează servicii de dezvoltare software, cod CPV 72262000-9, iar valoarea totală estimată este de 123.800.000 lei, fără împărțire pe loturi.

Potrivit anunțului de participare, obiectul achiziției îl reprezintă dezvoltarea și implementarea soluției informatice PNI, inclusiv suport și mentenanță, servicii de management al securității pentru sistem și infrastructura hardware și software, precum și instruirea a 15 persoane pentru administrarea și utilizarea platformei. Contractul este unul de servicii și acoperă atât componenta de dezvoltare, cât și operarea și asistența tehnică ulterioară.

Platforma Națională de Interoperabilitate este instrumentul tehnic prin care ar trebui pusă în aplicare Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între autorități și instituții publice. Legea stabilește obligația instituțiilor de a furniza și a consuma date prin mecanisme standardizate, pentru a evita solicitarea repetată a acelorași documente de la cetățeni și firme. Concret, interoperabilitatea înseamnă, de exemplu, că atunci când o persoană solicită o autorizație de construire, primăria nu mai cere copie după cartea de identitate sau certificat fiscal pe hârtie, ci interoghează direct registrele relevante prin platformă, iar schimbul de date este înregistrat și justificat la nivel de procedură.

De la adoptarea legii, arhitectura concretă a PNI a fost intens dezbătută în spațiul profesional. Una dintre discuțiile recurente a vizat modelul tehnic al platformei: dacă va funcționa ca un serviciu de tip PaaS, oferind infrastructură și componente reutilizabile instituțiilor, sau mai degrabă ca un serviciu centralizat prin care toate schimburile de date sunt intermediate direct de platformă. Diferența influențează modul în care sunt împărțite responsabilitățile privind securitatea cibernetică, guvernanța datelor și operarea zilnică a sistemului.

În paralel, mai multe proiecte finanțate din fonduri europene au fost condiționate de integrarea cu PNI, inclusiv programe destinate autorităților locale. În unele cazuri, obligația de conectare la platformă a fost introdusă înainte ca procedura de achiziție pentru dezvoltarea efectivă a PNI să fie lansată, ceea ce a generat blocaje și incertitudini tehnice. Normele tehnice pentru realizarea interoperabilității au trecut prin dezbateri publice, iar forma lor finală va influența direct modul în care instituțiile își adaptează aplicațiile existente.

Bugetul estimat, echivalentul a aproximativ 25 de milioane de euro, plasează PNI printre cele mai mari proiecte IT orizontale din administrația centrală din ultimii ani. Spre deosebire de aplicațiile sectoriale, care deservesc un minister sau o agenție, PNI are rol transversal: devine infrastructură comună pentru schimbul de date între registrele de bază și sistemele informatice ale statului. Impactul nu depinde doar de livrarea tehnică a platformei, ci și de gradul real de integrare a instituțiilor, de standardizarea datelor și de capacitatea administrativă de a opera un astfel de sistem.

În mod formal, Legea interoperabilității introduce conceptul de responsabilitate partajată între instituțiile furnizoare și cele consumatoare de date, precum și obligații privind trasabilitatea accesărilor. Implementarea tehnică prin PNI va arăta în ce măsură aceste principii sunt transpuse în mecanisme concrete: logare, audit, control al accesului la nivel de procedură administrativă și delimitarea competențelor operaționale.

Publicarea licitației marchează trecerea de la etapa normativă la cea contractuală. Până acum, interoperabilitatea a fost în principal un cadru legal și un set de dezbateri tehnice. De acum înainte, miza este una de execuție administrativă și tehnologică, cu efect direct asupra modului în care instituțiile publice schimbă date între ele.