Ministerul Finanțelor a lansat proiectul BF-CHAIN, prin care vrea să introducă tehnologia blockchain în gestionarea bonurilor fiscale emise de casele de marcat. Inițiativa este derulată prin Centrul Național pentru Informații Financiare, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, și este finanțată în mare parte din fonduri europene.
Ideea centrală este crearea unui registru digital securizat, în care datele privind bonurile fiscale să fie înregistrate automat și să nu mai poată fi modificate fără a lăsa urme. Ministerul susține că un astfel de sistem ar crește transparența, ar reduce riscul de fraudă și ar simplifica verificările fiscale.
Proiectul are o durată de 24 de luni, între decembrie 2025 și decembrie 2027, și un buget total de aproape 47 de milioane de lei, din care peste 32 de milioane provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. În prima etapă, aproximativ 5.000 de case de marcat vor fi integrate în sistem, urmând ca numărul să crească ulterior. Integrarea se va face fără înlocuirea echipamentelor existente, sistemul urmând să funcționeze după transmiterea datelor către infrastructura fiscală.
Pe lângă componenta tehnică destinată administrației, proiectul include dezvoltarea unei aplicații mobile pentru cetățeni, prin care bonurile fiscale să poată fi consultate și verificate. Obiectivul declarat este de cel puțin 50.000 de utilizatori ai aplicației în faza inițială.
Pentru mediul de afaceri, promisiunea este reducerea controalelor fizice și a suspiciunilor legate de modificarea registrelor. Pentru cetățeni, avantajul ar fi accesul la un istoric digital al bonurilor, util pentru garanții sau retururi, fără dependența de hârtia termică.
Conceptul de utilizare a blockchain în zona fiscală nu este nou la nivel internațional, dar implementările la scară largă sunt rare și, de regulă, limitate la pilotări sau registre specializate. În România, BF-CHAIN ar putea deveni unul dintre primele proiecte publice care folosesc tehnologia într-o infrastructură critică de raportare fiscală.
Arhitectura propusă permite, teoretic, extinderea către alte fluxuri de date, inclusiv către sistemul e-Factura. Un registru distribuit ar putea facilita verificarea automată a tranzacțiilor și ar sprijini raportarea fiscală în timp real, însă astfel de extinderi depind de integrarea cu sistemele deja existente și de maturitatea tehnică a infrastructurii.
Dincolo de termenul „blockchain”, miza reală este interoperabilitatea și încrederea în date. Dacă sistemul va funcționa fără a adăuga complexitate pentru comercianți și fără a crea noi blocaje tehnice, ar putea simplifica relația dintre contribuabili și administrație. Dacă nu, riscul este ca tehnologia să devină doar o etichetă modernă aplicată peste procese deja birocratice.
BF-CHAIN intră astfel în seria proiectelor de digitalizare fiscală începute în ultimii ani. Diferența va fi făcută nu de ambiția declarată, ci de execuție și de capacitatea sistemului de a funcționa la scară națională, în timp real.