Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a lansat un apel național prin care caută companii, organizații de cercetare și consorții din România capabile să intre în proiecte europene majore din două zone considerate strategice, inteligența artificială și tehnologiile avansate de semiconductori. Potrivit anunțului publicat de minister, termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 9 aprilie 2026. Ministrul de resort este Ambrozie-Irineu Darău.
Dincolo de formularea administrativă, apelul este relevant pentru că nu vizează un program obișnuit de finanțare, ci o etapă de selecție pentru participarea României în viitoare IPCEI, adică Proiecte Importante de Interes European Comun. La nivel european, atât candidatul IPCEI pentru Advanced Semiconductor Technologies, cât și candidatul IPCEI pentru Artificial Intelligence au intrat în faza de design în cadrul mecanismului european JEF-IPCEI, după ce au fost susținute la nivel de state membre pe 27 noiembrie 2024. Cu alte cuvinte, România încearcă acum să își aleagă actorii care ar putea intra în aceste construcții europene înainte ca etapa de aprobare și implementare să avanseze mai departe.
Pentru semiconductori, miza este ușor de înțeles. Comisia Europeană spune explicit că Actul european privind cipurile a fost construit pentru a întări ecosistemul semiconductorilor din UE, pentru a face lanțurile de aprovizionare mai reziliente și pentru a reduce dependențele externe, după ce criza globală de cipuri a afectat industrii întregi, de la auto la dispozitive medicale. Tot Bruxelles-ul și-a fixat ca obiectiv dublarea cotei Europei pe piața globală a semiconductorilor, la 20% până în 2030.
Apelul lansat acum nu pornește însă de la zero. România este deja parte din al doilea IPCEI european din microelectronică și tehnologii de comunicații, aprobat de Comisia Europeană în iunie 2023, proiect care reunește 14 state membre, 56 de companii și 68 de proiecte. În octombrie 2024, ministerul a anunțat semnarea contractelor de finanțare pentru Continental Automotive România, Robert Bosch și NXP Semiconductors România, iar pentru NXP proiectul SENTHICOM are o valoare maximă eligibilă din PNRR de 86,52 milioane de euro. În același ecosistem apar și universități românești, inclusiv UTCN, care a anunțat finanțări de peste 25 de milioane de euro ca partener indirect, dar și Politehnica București, menționată de minister în proiectele finanțate prin acest val anterior de investiții.
În cazul IPCEI AST, documentele oficiale românești arată și ce tipuri de tehnologii sunt urmărite. Lista include cipuri pentru AI, circuite integrate fotonice, chiplet-uri și ambalaje avansate, senzori disruptivi, electronică de putere, comunicații securizate și tehnologii generice precum materiale și echipamente. Asta arată că discuția nu este doar despre producție în sensul clasic al unei fabrici, ci despre întregul lanț de valoare, de la proiectare și cercetare până la integrarea industrială.
Aici apare și punctul cu adevărat important pentru România. Țara are deja ingineri, centre de cercetare și câteva companii mari conectate la industria europeană de microelectronică, dar încă joacă mai degrabă un rol de participant periferic decât de arhitect de proiecte. Noul apel este o șansă de repoziționare, însă nu garantează automat bani sau locuri în consorțiile europene. El deschide doar etapa în care actorii locali trebuie să demonstreze că pot veni cu proiecte suficient de solide pentru a conta într-o competiție europeană care urmărește nu doar inovarea, ci și suveranitatea tehnologică a Uniunii. Asta este miza reală a anunțului.