La câteva luni după ce noua carte electronică de identitate a fost prezentată ca un pas important spre servicii publice mai simple, în presă au început să apară tot mai clar problemele de utilizare din lumea reală. Guvernul recunoaște acum că, pe platforma fara-hartie.gov.ro, categoria „Pașaport și Carte de Identitate” a strâns peste 300 de sesizări, iar autoritățile lucrează la 21 de probleme principale semnalate de cetățeni.
Asta nu înseamnă că proiectul cărții electronice a eșuat. Înseamnă însă că România a ajuns în punctul în care un document digital modern este pus să funcționeze într-un ecosistem administrativ care a rămas, în bună măsură, analogic. Cartea electronică de identitate include date electronice despre domiciliu și reședință, certificate pentru autentificare și pentru semnătură electronică avansată, iar Ministerul Afacerilor Interne o prezintă drept un instrument de acces la servicii digitale, nu doar un act de identitate în format nou.
Exact aici apare ruptura. Cetățenii reclamă că instituții publice locale, notari sau ghișee de evidență continuă să ceară adeverințe de domiciliu, certificate de stare civilă și alte documente pe care statul le are deja în propriile sisteme sau pe care noul act le conține în format electronic. În alte cazuri, oamenii sunt puși să vină fizic la ghișeu cu proprietarul, să refacă manual actualizări de date sau să aducă acte deja depuse anterior. Cu alte cuvinte, documentul s-a schimbat mai repede decât procedurile din jurul lui.
Cea mai vizibilă problemă este cea a domiciliului. Pentru că adresa nu mai este tipărită pe fața documentului, ci există în componenta electronică, multe instituții au continuat să ceară cetățenilor o adeverință separată, deși logica noului sistem era tocmai eliminarea acestui drum suplimentar. Platforma guvernamentală arată că băncile au primit deja o soluție tehnică pentru actualizarea datelor, iar pentru notari este în testare un mecanism de interoperabilitate. Pentru autoritățile publice locale, notificările sunt încă în pregătire.
Al doilea blocaj important ține de semnătura electronică. Oficial, cartea electronică de identitate conține gratuit un certificat pentru semnătură electronică avansată, iar documentele semnate astfel au aceeași valoare ca cele semnate olograf, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al proiectului. În practică însă, Guvernul a inclus printre problemele semnalate de cetățeni faptul că certificatul din CEI nu este încă recunoscut de Spațiul Privat Virtual al ANAF pentru autentificare și semnarea declarațiilor fiscale. În paralel, documentația ANAF continuă să indice, pentru autentificare cu certificat, folosirea unui certificat digital calificat emis de un furnizor autorizat, ceea ce explică de ce promisiunea unui act digital unic nu se traduce încă într-o utilizare fără fricțiuni.
De fapt, problema noului buletin electronic nu este cipul. Problema este interoperabilitatea. Guvernul a anunțat deja câteva corecții concrete: serviciile de evidență au fost notificate să nu mai ceară, în anumite situații, certificate de naștere, de căsătorie, de deces sau hotărâri de divorț atunci când datele există deja în sistem; pentru extrasul de carte funciară sunt în curs remedieri ale legăturii tehnice cu ANCPI; iar pentru viza de reședință în format online termenul estimat este finalul lunii mai 2026. Tot pe platforma oficială apare și un detaliu important: aceste stadii reflectă situația publicată la 25 martie 2026 și nu se actualizează în timp real.
Există și un alt semnal care merită observat. Pagina HUB a MAI pentru programări și informații utile continuă să enumere, pentru mai multe situații, documente clasice precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie, hotărârea de divorț sau dovada adresei de domiciliu, inclusiv cu mențiunea că actele de proprietate pot fi cerute atunci când interogarea ANCPI nu returnează informațiile necesare. Asta sugerează că tranziția nu este încă uniformă: pe de o parte, Guvernul încearcă să reducă birocrația prin îndrumări și interoperabilitate; pe de altă parte, fluxurile operaționale și informațiile oficiale pentru public păstrează încă reflexele vechiului dosar.
În fond, noua carte electronică de identitate începe să producă exact testul pe care orice proiect de digitalizare serioasă îl întâlnește mai devreme sau mai târziu. Nu este suficient să emiți un card nou, cu cip, PIN și semnătură electronică. Ca el să conteze cu adevărat, trebuie ca ANAF, băncile, notarii, ghișeele locale, registrul comerțului și angajatorii să îl poată folosi fără hârtie suplimentară și fără drumuri în plus. Primele sesizări apărute în presă nu arată că ideea a fost greșită. Arată că adevărata muncă începe abia după lansare.