Comisia Europeană a deschis pe 26 martie 2026 proceduri oficiale împotriva Snapchat, într-un dosar care vizează modul în care platforma protejează copiii și adolescenții în Uniunea Europeană. Bruxelles-ul suspectează că serviciul nu asigură un nivel suficient de siguranță, confidențialitate și securitate pentru minori, așa cum cere Digital Services Act.
Dincolo de anunțul punctual, cazul este important pentru că arată cum începe să fie aplicat în practică DSA în zona cea mai sensibilă politic și social: protecția minorilor. Comisia a publicat în iulie 2025 ghiduri care cer, printre altele, conturi private implicit pentru minori, protecții mai bune împotriva contactului nedorit, sisteme de recomandare care să reducă expunerea la conținut nociv și mecanisme clare de control din partea utilizatorilor tineri. Aceste ghiduri nu înlocuiesc legea, dar sunt folosite de Comisie ca reper în evaluarea conformării platformelor.
În cazul Snapchat, investigația se concentrează pe cinci zone. Prima este verificarea vârstei: Comisia consideră că simpla autodeclarare a utilizatorului nu este suficientă pentru a împiedica accesul copiilor sub 13 ani și nici pentru a diferenția adecvat între adolescenți și utilizatori mai mari. A doua privește riscul ca minorii să fie contactați de adulți cu intenții dăunătoare, inclusiv pentru exploatare sexuală sau recrutare în activități infracționale.
A treia problemă vizează setările implicite ale conturilor. Potrivit Comisiei, acestea nu oferă protecții suficiente de confidențialitate și siguranță pentru copii și adolescenți. A patra ține de circulația informațiilor despre vânzarea de produse ilegale sau restricționate pe vârstă, precum droguri, vape-uri sau alcool, unde instrumentele de moderare ar fi insuficiente. A cincea privește mecanismele de raportare a conținutului ilegal, despre care Bruxelles-ul suspectează că nu sunt ușor de găsit, nu sunt prietenoase pentru utilizator și pot include elemente de design manipulator.
Miza nu este doar relația dintre Snapchat și autoritățile europene. Comisia transmite, de fapt, un semnal mai larg către marile platforme: în noua fază de reglementare digitală, protecția minorilor nu mai este tratată ca o promisiune generală de siguranță, ci ca o obligație tehnică și operațională. Nu mai este suficient ca o platformă să spună că are reguli. Va trebui să arate că aceste reguli funcționează efectiv, inclusiv în designul produsului, în verificarea vârstei și în modul în care limitează contactul riscant sau accesul la conținut dăunător.
Investigația intră acum într-o fază aprofundată, în care Comisia poate cere informații suplimentare, poate face interviuri sau inspecții și poate merge mai departe cu măsuri provizorii, angajamente sau o decizie formală de neconformare. Pentru platformele foarte mari, DSA permite amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală, plus obligația de a corecta problemele identificate.
Există și un context mai larg. Dosarul european preia și investigația lansată în septembrie 2025 de autoritatea olandeză pentru servicii digitale privind vânzarea de vape-uri către minori pe Snapchat. Asta arată că presiunea asupra platformei nu vine doar dintr-o interpretare abstractă a regulilor europene, ci și din semnale concrete venite de la autorități naționale și din evaluările de risc făcute de Comisie pe baza rapoartelor Snapchat și a solicitărilor de informații trimise în 2025.
Pentru Europa, cazul Snapchat este încă o etapă în trecerea de la reglementare pe hârtie la aplicare efectivă. Pentru platforme, mesajul este mai direct: dacă produsul este folosit de minori, atunci siguranța lor devine o chestiune de arhitectură a serviciului, nu doar de termeni și condiții.