Dosarul electronic de sănătate ar urma să devină, în sfârșit, un instrument pe care îl poate folosi și pacientul, nu doar o piesă din infrastructura internă a sistemului. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a spus pe 31 martie că, din vara lui 2026, fiecare pacient din România își va putea accesa dosarul medical online, de pe telefon, laptop sau tabletă, pe bază de utilizator și parolă.
Anunțul vine după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, declara pe 12 martie că noua platformă digitală a sistemului de sănătate va permite accesul pacientului la propriul dosar electronic și că lansarea este așteptată „în câteva luni”. În aceeași perioadă, vicepreședinta CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, spunea că instituția pregătește și o aplicație de programare a pacienților, iar dosarul ar urma să fie extins cu rezultate de laborator și imagistică.
Partea importantă este că dosarul electronic nu apare acum din nimic. El există deja în sistemul CNAS, dar accesul pacientului este greoi și aproape invizibil pentru publicul larg. În forma actuală, titularul își poate vedea dosarul numai după ce un medic înregistrat în sistem îi generează o „matrice de securitate”, iar la prima conectare trebuie să își definească și o parolă. Cu alte cuvinte, problema nu a fost neapărat inexistența dosarului, ci faptul că el a rămas mai degrabă un mecanism tehnic decât un serviciu digital real pentru pacient.
Asta încearcă acum să schimbe CNAS. Mesajul transmis de instituție este că noua platformă nu va mai fi doar pentru schimbul de date dintre medici, farmacii, furnizori și casele de asigurări, ci va avea și o componentă directă pentru pacient. Dacă termenul va fi respectat, vara lui 2026 ar putea fi momentul în care dosarul electronic trece din zona promisiunilor vechi în cea a utilizării efective.
Miza nu este mică. CNAS spune chiar în propriile documente că actuala platformă PIAS, baza tehnică pe care stă sistemul, și-a atins limitele. Instituția descrie infrastructura actuală ca fiind veche, suprasolicitată și tot mai greu de adaptat la volumul de date și la numărul de utilizatori, iar modernizarea este finanțată prin PNRR. În octombrie 2025, CNAS anunța că PIAS va fi înlocuită în 2026 cu un sistem „modern, sigur și accesibil”, iar în raportul de activitate pe 2024 apărea un contract de finanțare de peste 581 milioane lei pentru proiectul de refacere și optimizare a platformei.
De aici vine și o concluzie mai puțin spectaculoasă, dar mai utilă. Nu este vorba doar despre încă un portal pentru cetățeni, ci despre faptul că sistemul de sănătate încearcă să repare o infrastructură IT care a rămas în urmă față de ceea ce promitea. Dacă noua interfață va merge, pacientul ar trebui să poată vedea nu doar istoricul medical, ci și rețetele, trimiterile, iar ulterior rezultatele de laborator și imagistică, fără să mai depindă de hârtii sau de dosare purtate dintr-un cabinet în altul.
Rămâne însă și testul esențial: execuția. În România, diferența dintre o platformă anunțată și una folosită fără fricțiuni este de multe ori mai mare decât pare în conferințe. De data aceasta, CNAS și Ministerul Sănătății au pus deja pe masă un termen destul de clar, vara sau, mai precis, august 2026. Din acel moment se va vedea dacă „dosarul electronic al pacientului” iese cu adevărat din discursul despre digitalizare și intră în viața de zi cu zi a oamenilor.