Ministerul Energiei a lansat oficial apelul de exprimare a interesului pentru selectarea unui lider de consorțiu care să coordoneze proiectul Black Sea AI Gigafactory. Este un pas preliminar, dar important: statul român nu anunță încă finanțarea sau constructorul unei fabrici de AI, ci începe căutarea entității care ar trebui să ducă mai departe candidatura și structura de parteneriat pentru proiect. Termenul-limită stabilit de minister este 16 iunie 2026, ora 16:00, ora Bucureștiului.
În comunicatul oficial, Ministerul Energiei spune că proiectul este gândit ca o inițiativă strategică și că România vrea să poziționeze regiunea Mării Negre pe harta europeană a infrastructurii de inteligență artificială. Mai exact, statul caută un lider capabil să adune în jurul său un consorțiu credibil, public sau mixt, care să poată intra în competiția europeană pentru viitoarele AI Gigafactories. Cu alte cuvinte, nu vorbim încă despre un șantier, ci despre etapa în care România încearcă să-și construiască vehiculul de participare.
Ca să înțelegi de ce contează, trebuie văzut și contextul de la Bruxelles. Comisia Europeană a lansat în februarie 2026 inițiativa InvestAI, prin care vrea să mobilizeze 200 de miliarde de euro pentru investiții în inteligență artificială, inclusiv un fond nou de 20 de miliarde de euro dedicat AI Gigafactories. În viziunea Comisiei, aceste gigafabrici ar urma să fie infrastructuri de calcul la scară foarte mare, cu aproximativ 100.000 de cipuri AI de ultimă generație, adică de patru ori mai mult decât AI Factories deja anunțate anterior.
Asta face diferența dintre o AI Factory și o AI Gigafactory. Prima este, în esență, o infrastructură avansată de calcul și suport pentru cercetare, companii și administrație. A doua este gândită ca o platformă industrială mult mai mare, capabilă să susțină antrenarea și operarea modelelor de frontieră la scară europeană. Dacă România reușește să intre serios în această cursă, nu mai discută doar despre digitalizare sau startup-uri, ci despre infrastructura brută pe care se va construi competiția AI din următorii ani.
Tocmai de aceea, apelul lansat acum trebuie citit cu realism. Faptul că statul caută un lider de consorțiu arată că proiectul este încă în faza de configurare instituțională și financiară. Nu există încă un câștigător, nu există o investiție închisă și nu există o garanție că Black Sea AI Gigafactory va ajunge automat în lista finală a proiectelor europene sprijinite. Pasul de acum este necesar, dar este doar începutul unei competiții mult mai dure.
În același timp, semnalul politic este clar. România încearcă să se mute din postura de consumator de infrastructură digitală în cea de candidat la infrastructură strategică. Pentru o țară care a vorbit ani la rând mai ales despre servicii online, cloud guvernamental și identitate digitală, faptul că începe să joace și în registrul „gigafactory” spune ceva despre ambiția momentului. Dar, ca în multe alte proiecte mari, diferența dintre anunț și realitate va fi făcută nu de comunicatul de lansare, ci de capacitatea de a aduna capital, energie, parteneri industriali și credibilitate tehnică. (energie.gov.ro