NATO, prin acceleratorul său de inovație DIANA, a lansat o nouă provocare tehnologică intitulată „Decision Superiority for NATO Warfighters”, axată pe soluții software care pot îmbunătăți planificarea operațională, simularea, wargamingul și sprijinul pentru decizie în contexte militare cu presiune mare de timp. Programul este derulat împreună cu SHAPE, comandamentul militar strategic al NATO pentru operațiuni, și vizează în mod explicit startup uri, IMM uri și alți furnizori netradiționali.
DIANA, adică Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic, este structura NATO creată pentru a aduce în ecosistemul de apărare tehnologii dual use, adică tehnologii dezvoltate inițial pentru piețe civile, dar care pot avea și utilizări militare sau de securitate. NATO spune că DIANA lucrează prin competiții tematice, oferă granturi fără diluare de capital și acces la o rețea de peste 20 de acceleratoare și peste 180 de centre de testare din statele aliate.
Noua provocare este diferită de apelurile clasice ale programului. În loc să caute prototipuri timpurii, NATO cere soluții aflate deja la un nivel ridicat de maturitate tehnologică, cel puțin TRL 7. Asta înseamnă, în limbaj mai simplu, produse care au trecut deja dincolo de laborator și pot fi demonstrate într un mediu apropiat de utilizarea reală. SpaceQ notează că NATO cere software disponibil comercial, capabil să înlocuiască procese pe care le descrie drept liniare, manuale și prea lente pentru ritmul actual al operațiunilor.
Ținta concretă este integrarea acestor soluții peste o platformă existentă, Maven Smart System NATO, folosită de SHAPE. În loc să cumpere un sistem complet nou, NATO caută capabilități de tip plug in, care să extindă platformele actuale cu funcții de analiză, fuziune de date și suport pentru decizie. DSEI Gateway scrie că DIANA caută sisteme AI, machine learning și alte soluții software care să ajute la modernizarea modelării, simulării, wargamingului și deciziei operaționale.
Partea tehnică este relevantă și pentru că spune ce fel de război încearcă NATO să pregătească. Provocarea pune accent pe extragerea de informații din fluxuri ISR, adică intelligence, surveillance and reconnaissance, inclusiv imagini satelitare, date radar, video și alte surse. Ideea nu este doar să existe mai multe date, ci ca acestea să fie corelate mai repede, astfel încât comandanții să poată vedea mai clar ce se întâmplă și să decidă mai rapid. SpaceQ dă și un exemplu concret: identificarea unei nave implicate într un incident asupra unui cablu submarin prin corelarea imaginilor satelitare cu alte surse comerciale și open source.
Pentru companiile care vor să aplice, programul are un calendar scurt și clar. DSEI Gateway scrie că aplicațiile se închid pe 5 mai, urmează o primă selecție până pe 24 mai, apoi sesiuni virtuale de evaluare la începutul lui iunie, iar programul începe în iulie. Companiile selectate pot primi câte 100.000 de euro pentru integrarea și demonstrarea soluțiilor lor într un mediu cloud, cu posibilitatea unor contracte ulterioare prin serviciul Rapid Adoption al DIANA.
Subiectul este important și dincolo de piața de apărare. NATO nu mai caută doar hardware militar sau platforme clasice, ci software comercial suficient de matur încât să poată fi adaptat repede pentru uz operațional. Asta arată cât de mult se mută accentul de la achiziția de sisteme închise la integrarea unor capabilități digitale flexibile, dezvoltate adesea în afara industriei tradiționale de apărare. În practică, frontiera relevantă nu mai este doar cine produce echipamentul, ci cine poate procesa mai repede datele și transforma informația în decizie