Angajați ai Meta au distribuit pliante în mai multe birouri din Statele Unite pentru a protesta față de instalarea unui software care colectează mișcări ale mouse-ului, clicuri și apăsări de taste de pe calculatoarele de serviciu. Programul este folosit pentru antrenarea unor modele de inteligență artificială care ar trebui să execute sarcini obișnuite pe calculator.
Potrivit Reuters, pliantele au apărut în săli de ședință, pe automate de vânzare și în toalete, iar mesajul îi îndemna pe angajați să semneze o petiție online împotriva programului. Unul dintre mesajele de pe pliante descria inițiativa drept o „fabrică de extragere a datelor angajaților”.
Software-ul face parte din Model Capability Initiative, un program intern prin care Meta colectează exemple despre modul în care angajații folosesc aplicații și site-uri legate de muncă. Reuters a relatat anterior, pe baza unor note interne, că instrumentul poate colecta mișcări ale mouse-ului, clicuri, apăsări de taste și capturi ocazionale ale conținutului de pe ecran.
Meta susține că datele nu vor fi folosite pentru evaluarea performanței angajaților, ci doar pentru antrenarea modelelor AI. Compania spune că, dacă vrea să construiască agenți capabili să ajute oamenii la sarcini zilnice pe computer, modelele au nevoie de exemple reale despre cum sunt folosite meniuri, butoane, scurtături de tastatură și alte elemente de interfață.
Explicația tehnică nu a calmat nemulțumirea angajaților. Pentru o parte dintre ei, problema nu este doar colectarea datelor, ci faptul că aceste date ar putea contribui la dezvoltarea unor sisteme care automatizează exact activitățile pe care le fac în prezent. Reuters notează că protestul are loc cu aproximativ o săptămână înaintea unor concedieri planificate de Meta, echivalente cu 10% din forța de muncă.
Contextul face ca reacția angajaților să fie mai sensibilă. La finalul lui 2025, Meta raporta 78.865 de angajați și venituri anuale de aproape 201 miliarde de dolari, în creștere cu 22% față de anul anterior. Compania nu prezintă restructurarea ca pe o măsură de supraviețuire financiară, ci ca pe o reorientare a organizației în jurul inteligenței artificiale.
În notele interne citate de Reuters, Andrew Bosworth, directorul tehnologic al Meta, a descris o direcție în care agenții AI „fac în principal munca”, iar angajații ajung să îi direcționeze, să le revizuiască rezultatele și să îi ajute să se îmbunătățească. Această formulare explică de ce programul de colectare a datelor este perceput de unii angajați ca parte a unei tranziții mai ample de la muncă umană la automatizare.
Un agent AI este diferit de un chatbot clasic. În loc să ofere doar răspunsuri text, el poate executa o succesiune de acțiuni într-o interfață digitală: selectează opțiuni, completează câmpuri, apasă butoane, navighează prin meniuri sau verifică rezultate. Pentru a funcționa mai bine, astfel de sisteme au nevoie de date despre comportamentul real al utilizatorilor în aplicații.
Disputa de la Meta se află la intersecția dintre două teme: protecția datelor la locul de muncă și automatizarea activităților de birou. Angajatorii au, în multe jurisdicții, dreptul de a monitoriza echipamentele de serviciu, dar folosirea datelor comportamentale pentru antrenarea unor modele AI ridică întrebări noi: cât de clar este informat angajatul, ce poate refuza, ce date sunt excluse și cum poate fi verificată promisiunea că informațiile nu vor fi folosite în evaluări individuale.
Pliantele și petiția invocă legea americană a relațiilor de muncă, National Labor Relations Act. NLRB, autoritatea federală din SUA pentru relațiile de muncă, arată că angajații au dreptul să acționeze împreună pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, inclusiv prin discuții colective sau petiții, chiar și fără sindicat.
Nemulțumirea nu este limitată la Statele Unite. Reuters a relatat că un grup de angajați Meta din Marea Britanie a început o campanie de sindicalizare cu United Tech and Allied Workers, parte a Communication Workers Union. Reprezentanți ai organizației au legat protestele de concedieri, supraveghere și presiunea de a contribui la antrenarea unor sisteme AI care ar putea prelua activități făcute până acum de angajați.
Meta nu este singura companie care încearcă să folosească date interne pentru a-și antrena instrumentele AI. Diferența, în acest caz, este vizibilitatea conflictului. Când datele colectate nu mai sunt doar documente, conversații sau cod, ci acțiuni detaliate făcute de angajați pe calculator, linia dintre „optimizare” și supraveghere devine mai greu de trasat.
Pentru companiile care introduc AI în procesele interne, cazul Meta este un semnal de avertizare. Productivitatea promisă de agenții AI depinde de date, dar acceptarea lor depinde de încredere. Dacă angajații percep colectarea ca pe un mecanism netransparent, legat de concedieri și automatizare, rezistența apare înainte ca tehnologia să fie evaluată prin rezultate.