Administrația Prezidențială și Parchetul General au lansat oficial activitatea Grupului de dialog și reflecție din cadrul Just.AI Forum, inițiativa prin care instituțiile din sistemul judiciar discută cum pot fi folosite instrumentele de inteligență artificială în justiție. Prima întâlnire de lucru a avut loc pe 21 mai 2026, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar tema a fost folosirea AI în faza de urmărire penală.
Demersul vine după prima ediție a Forumului Just.AI, organizată pe 5 mai 2026 la Palatul Cotroceni, unde a fost semnat Memorandumul „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”. Administrația Prezidențială a prezentat atunci inițiativa ca primul cadru național de cooperare privind utilizarea AI în sistemul judiciar.
La întâlnirea din 21 mai au participat reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parchetului General, DNA, DIICOT, Poliției Române, Direcției Generale Anticorupție și Poliției de Frontieră. Discuțiile au vizat zone în care AI ar putea reduce sarcina administrativă: automatizarea activităților repetitive, analiza documentară, managementul probelor și transcrierea automată a declarațiilor. Scopul anunțat este reducerea timpului de soluționare a dosarelor și folosirea mai eficientă a resursei umane, într-un sistem afectat de volum mare de muncă și scheme de personal incomplete.
Contextul internațional arată de ce tema nu mai poate fi amânată. Un sondaj UNESCO publicat în 2024 arăta că 44% dintre operatorii judiciari chestionați, judecători, procurori și avocați, folosesc deja instrumente AI precum ChatGPT în activitatea lor, dar numai 9% au primit instruire sau ghiduri instituționale. UNESCO avertiza că lipsa regulilor poate crea riscuri legate de confidențialitate, erori, bias și folosirea unor informații juridice inventate de modele AI.
Al doilea document important este setul UNESCO de „Guidelines for the Use of AI Systems in Courts and Tribunals”, publicat în 2025. Ghidul propune 15 principii pentru folosirea AI în justiție, inclusiv transparență, responsabilitate, supraveghere umană și protecția drepturilor fundamentale. Ideea centrală este simplă: AI poate ajuta activitatea instanțelor și parchetelor, dar nu trebuie să înlocuiască decizia umană.
Aceeași linie apare și în comunicatul transmis de Administrația Prezidențială și Parchetul General. Instituțiile spun că viitoarele instrumente vor trebui să respecte standarde stricte de securitate și auditare, să fie compatibile între structurile implicate și să fie evaluate inclusiv din perspectiva AI Act, regulamentul european privind inteligența artificială. În special în zona penală, riscul nu este doar tehnic: sistemele AI pot influența modul în care sunt analizate probe, prioritizate dosare sau identificate tipare de risc.
Un punct important este delimitarea rolului AI. Comunicatul precizează că inteligența artificială va fi folosită exclusiv ca instrument de sprijin tehnic, iar decizia judiciară finală în urmărirea penală rămâne la procuror. Această formulare este esențială, pentru că în justiție problema nu este doar dacă un instrument funcționează, ci cine răspunde pentru rezultat, cum poate fi verificată decizia și ce se întâmplă când sistemul greșește.
Următorul pas va fi un chestionar comun transmis instituțiilor participante, pentru identificarea nevoilor reale din sistem. Datele vor fi centralizate într-un „coș digital comun”, iar rezultatele ar urma să fie incluse într-un raport de diagnostic în termen de cinci luni. Grupul se va reuni din nou pe 4 iunie 2026, într-o ședință prezidată de DNA, unde va fi analizat și stadiul sistemului ECRIS V, pentru a evita suprapunerea unor proiecte software.
Pentru sistemul judiciar, Just.AI poate fi util dacă pleacă de la probleme concrete, nu de la dorința de a introduce AI ca etichetă de modernizare. Transcrierea declarațiilor, căutarea în dosare mari, organizarea probelor și analiza documentelor sunt zone în care tehnologia poate ajuta rapid. Dar în justiție, viteza nu este suficientă. Fiecare instrument trebuie testat, auditat, explicat utilizatorilor și introdus cu reguli clare, pentru ca eficiența să nu afecteze drepturile persoanelor implicate în proceduri.