România va construi RoEUDIW, versiunea națională a portofelului european de identitate digitală, pornind de la soluția dezvoltată de Germania. Decizia este prezentată de Guvern ca o metodă de a reduce costurile și timpul de implementare, în condițiile în care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să pună la dispoziția cetățenilor un astfel de portofel până la finalul anului 2026.
Portofelul digital european nu este doar o aplicație în care vor fi stocate documente pe telefon. El ar trebui să permită identificarea online și offline, semnarea electronică și prezentarea unor date verificate, fără ca utilizatorul să fie obligat să dezvăluie mai multe informații decât este necesar. De exemplu, pentru verificarea vârstei, sistemul ar putea confirma că o persoană are peste o anumită vârstă, fără să transmită CNP-ul sau adresa.
România avea mai multe variante de implementare. Putea dezvolta o soluție proprie, prin licitație publică, cu riscul unor costuri mai mari și al unui calendar dificil. Putea lucra mai puternic cu un furnizor privat, cum este Mastercard, companie cu care Guvernul a discutat anterior un memorandum de sprijin tehnic pentru ecosistemul de identitate digitală. Sau putea prelua o soluție deja dezvoltată într-un alt stat european. Varianta aleasă este a treia: soluția germană, disponibilă în regim open-source, adică pe baza unui cod-sursă care poate fi reutilizat, verificat și adaptat.
Alegerea poate fi justificată prin presiunea de timp. România nu trebuie doar să lanseze o aplicație, ci să construiască un ecosistem: emiterea identității digitale, integrarea cu baze de date publice, certificarea participanților, reguli pentru instituții și companii, securitate, suport pentru utilizatori și interoperabilitate europeană. Faptul că soluția germană vine cu componente tehnice și scheme de certificare reduce o parte din efortul de pornire, dar nu elimină munca de implementare locală.
Potrivit informațiilor publice, MAI va furniza aplicația mobilă și infrastructura de backend, inclusiv datele de identificare ale persoanei, iar STS va gestiona componente tehnice de încredere, cum ar fi certificatele de acces, registrul entităților care folosesc portofelul și schemele naționale de atestate. Prima fază, în 2026, ar trebui să includă aplicația mobilă RoEUDIW, emiterea datelor de identificare personală și funcția de verificare a vârstei. Guvernul spune că, ulterior, piața ar putea fi deschisă și către furnizori privați de portofel digital, dacă aceștia sunt certificați conform schemei naționale.
Cea mai importantă clarificare este că obligația este a statului de a pune portofelul la dispoziție, nu a cetățeanului de a-l folosi. Impactul real va depinde de serviciile care îl acceptă. Dacă RoEUDIW va fi integrat în relația cu administrația, băncile, telecomul, educația, sănătatea sau transportul, aplicația poate reduce drumurile la ghișeu și poate simplifica verificarea identității. Dacă va rămâne o aplicație cu puține utilizări concrete, riscă să repete problema multor proiecte publice de digitalizare: există tehnologia, dar nu schimbă suficient interacțiunea reală cu statul și cu furnizorii de servicii.