Inteligența artificială este implicată în 55% dintre infracțiunile cibernetice raportate în Africa, potrivit raportului African Cyberthreat Assessment 2026 publicat de INTERPOL. Organizația spune că atacurile au devenit mai rapide, mai ușor de scalat și mai greu de detectat de victime, platforme și autorități.
Raportul descrie o schimbare importantă: criminalitatea informatică nu mai este formată doar din atacuri izolate, ci dintr-un ecosistem industrializat, care funcționează peste granițe. Atacatorii folosesc AI pentru a automatiza etape întregi ale unui atac, de la identificarea victimelor și scrierea mesajelor de phishing până la extorcare, fraudă și evitarea mecanismelor de control.
Cele mai raportate infracțiuni sunt în continuare înșelătoriile online. În practică, acestea pot însemna mesaje false trimise pe e-mail sau rețele sociale, fraude romantice, scheme de investiții, furt de date de autentificare sau tentative de a convinge angajați ai unor companii să aprobe plăți către conturi controlate de atacatori. AI face aceste atacuri mai credibile, pentru că poate genera mesaje corecte gramatical, adaptate contextului și greu de distins de comunicarea reală.
Pierderile financiare asociate criminalității cibernetice în Africa au crescut de la 192 de milioane de dolari în 2024 la 484 de milioane de dolari, potrivit INTERPOL. Cele mai afectate sectoare sunt serviciile financiare, telecomunicațiile și instituțiile guvernamentale. Aceste domenii sunt vizate deoarece gestionează bani, identități, cartele SIM, date personale și servicii publice esențiale.
Un fenomen descris în raport este folosirea identităților sintetice. Atacatorii combină date reale, cum ar fi nume, imagini sau informații personale furate, cu elemente fabricate de AI pentru a crea persoane digitale false. Astfel de identități pot fi folosite pentru deschiderea unor conturi bancare, obținerea de microcredite, înregistrarea de cartele SIM sau ocolirea unor verificări biometrice. Cu alte cuvinte, problema nu mai este doar furtul unei identități existente, ci fabricarea unor identități suficient de credibile pentru sistemele automate.
Raportul arată și limitele capacității de răspuns. Legislația este fragmentată între state, iar pregătirea instituțiilor de aplicare a legii în zona AI rămâne redusă. INTERPOL recomandă capabilități standardizate de investigare digitală, cooperare transfrontalieră, schimb de date în timp real între bănci, telecomuri și autorități, instruirea polițiștilor în utilizarea AI și parteneriate public-private. Lecția depășește Africa: pe măsură ce fraudele devin automatizate, apărarea nu mai poate fi doar tehnică, ci trebuie să includă proceduri, date partajate, oameni instruiți și capacitate de reacție rapidă.