Bulgaria a încheiat perioada obligatorie în care comercianții trebuiau să afișeze prețurile atât în leva, cât și în euro. Din 9 august 2026, prețurile bunurilor și serviciilor pot fi afișate doar în euro, marcând încă o etapă în tranziția țării la moneda unică europeană.
Bulgaria a adoptat euro la 1 ianuarie 2026, la cursul fix de 1 euro = 1,95583 leva. În prima lună a anului, leva și euro au circulat în paralel, iar din 1 februarie euro a rămas singura monedă folosită la plată. Afișarea dublă a prețurilor a continuat însă încă mai multe luni, pentru ca oamenii să poată compara mai ușor valorile și să observe eventuale conversii greșite sau scumpiri nejustificate.
Regula a fost introdusă cu cinci luni înainte de adoptarea euro și s-a aplicat timp de un an, între 8 august 2025 și 8 august 2026. Comercianții trebuiau să afișeze prețurile în ambele monede, vizibil și comparabil. Scopul nu era doar informarea consumatorilor, ci și limitarea tentației unor majorări de preț ascunse în momentul conversiei.
Pentru consumatori, eliminarea prețului în leva înseamnă că adaptarea la euro intră într-o fază normală. Oamenii nu vor mai avea permanent pe etichetă valoarea veche, iar comparația cu prețurile din perioada leva va deveni mai greu de făcut din mers. Totuși, leva nu dispare complet din relația cu băncile: bancnotele și monedele pot fi schimbate în continuare, iar Banca Națională a Bulgariei le va preschimba gratuit, fără limită de timp.
Pentru românii care merg în Bulgaria, schimbarea este simplă: prețurile din magazine, restaurante, hoteluri și benzinării vor fi afișate în euro. Nu mai trebuie făcută conversia din leva, dar rămâne utilă atenția la cursurile practicate de casele de schimb și la comisioanele cardurilor. În practică, Bulgaria devine mai ușor de comparat cu alte destinații din zona euro, inclusiv Grecia, unde mulți români merg în vacanță.
Experiența Bulgariei este relevantă și pentru România, chiar dacă România nu are încă un calendar de aderare la euro. Trecerea la moneda unică nu înseamnă doar schimbarea banilor, ci și un exercițiu administrativ amplu: conversia prețurilor, actualizarea sistemelor de plată, comunicare publică, controale la comercianți, reguli de rotunjire și protecția consumatorilor. Cazul Bulgariei arată că una dintre cele mai sensibile părți ale procesului nu este tehnică, ci de încredere: oamenii trebuie să creadă că prețurile au fost convertite corect și că moneda nouă nu este folosită ca pretext pentru scumpiri.