În spațiul public din România a circulat de mai multe ori ideea că țara noastră urma să găzduiască agenția europeană de securitate cibernetică. Confuzia vine din folosirea generică a formulei „agenția de cybersecurity” pentru două instituții diferite ale Uniunii Europene: ENISA și ECCC.
ENISA este Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică. Nu are sediul în România, ci în Grecia, cu sediul principal la Atena și birouri la Heraklion și Bruxelles. Rolul ei este să sprijine politicile europene de securitate cibernetică, să ajute statele membre, să publice rapoarte despre amenințări, să lucreze la certificarea produselor și serviciilor digitale și să contribuie la pregătirea UE pentru incidente cibernetice.
România găzduiește altă structură europeană: Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică, cunoscut ca ECCC. Acesta are sediul la București și este primul organism al Uniunii Europene cu sediul în România. Centrul a fost deschis în 2023, iar sediul permanent din campusul Politehnicii București a fost inaugurat în 2024.
Diferența dintre ENISA și ECCC nu este doar de nume. ENISA este agenția europeană de cybersecurity, cu rol de politică, sprijin tehnic, certificare și coordonare la nivelul UE. ECCC este un centru care lucrează mai ales pe partea de finanțare, cercetare, inovare, industrie și coordonarea rețelei europene de centre naționale de securitate cibernetică. Cu alte cuvinte, ENISA lucrează mai mult pe reguli, recomandări și capacitate instituțională, iar ECCC pe proiecte, granturi, achiziții și dezvoltarea ecosistemului european de cybersecurity.
De aici a apărut confuzia. România chiar a obținut o structură europeană importantă în domeniul securității cibernetice, dar nu ENISA. A obținut ECCC. Presa a folosit uneori formule precum „agenția de cybersecurity” sau „prima agenție europeană cu sediul în România”, iar formularea a fost ușor de înțeles greșit. Mai corect este să spunem că România găzduiește primul organism UE cu sediul la București, în zona competențelor și investițiilor în securitate cibernetică.
Distincția contează pentru că arată ce rol are, de fapt, România în arhitectura europeană de cybersecurity. Bucureștiul nu este centrul operațional al agenției europene de securitate cibernetică, dar găzduiește instituția care gestionează o parte importantă din finanțarea, cercetarea și dezvoltarea capacităților europene în domeniu. Este o poziție relevantă, dar diferită de imaginea unei agenții care conduce răspunsul european la atacuri cibernetice.