Apple a plătit în Irlanda 17,1 miliarde de dolari impozit pe profit în anul fiscal încheiat în septembrie 2025, aproape 40% din totalul impozitelor sale pe profit la nivel global. Suma este neobișnuit de mare pentru că include și aproximativ 13 miliarde de euro plătite după decizia definitivă a Curții de Justiție a UE într-un caz mai vechi privind avantajele fiscale acordate companiei de Irlanda.
Cazul Apple arată cum funcționează fiscalitatea marilor companii tehnologice în Europa. Vânzările, utilizatorii și clienții sunt răspândiți în multe țări, dar profiturile pot fi raportate în centre regionale, mai ales acolo unde sunt înregistrate entitățile care dețin drepturi comerciale, proprietate intelectuală, contracte sau funcții-cheie ale grupului. În raportarea publică pe țări, Apple indică pentru Irlanda venituri de peste 213 miliarde de dolari și profit înainte de impozitare de 34,6 miliarde de dolari. Pentru România, raportarea Apple arată venituri de 75,3 milioane de dolari, profit înainte de impozitare de 35,1 milioane de dolari și impozit pe profit plătit de 5,47 milioane de dolari.
România nu este, deci, complet absentă din taxarea Apple, dar diferența de scară este mare. Bilanțurile locale arată că Apple Sales România SRL a avut în 2025 o cifră de afaceri de 170,1 milioane lei și profit net de 144,7 milioane lei. Aceste cifre nu înseamnă însă că toată valoarea iPhone-urilor, aplicațiilor, abonamentelor sau serviciilor Apple consumate în România este impozitată ca profit local. Ele reflectă activitatea entității românești, nu întregul flux comercial al grupului pe piața locală.
Situația este și mai vizibilă la Google și Meta. Google Bucharest SRL a raportat în 2025 afaceri de 311,4 milioane lei și o pierdere netă de 52,9 milioane lei, ceea ce înseamnă că subsidiara locală nu a plătit impozit pe profit dacă rezultatul fiscal a urmat pierderea contabilă. Dar serviciile folosite de firmele românești, cum ar fi Google Ads, Google Cloud sau Google Workspace, nu sunt în mod necesar vândute de Google Bucharest. În multe cazuri, contractul și factura sunt cu entități din Irlanda, iar clientul business din România tratează TVA prin mecanismul de taxare inversă.
La Facebook și Instagram, logica este similară. Pentru utilizatorii și advertiserii din UE, entitatea relevantă este Meta Platforms Ireland Limited. Dacă o firmă din România cumpără reclame pe Facebook sau Instagram, plata nu devine automat venit al unei societăți Meta din România. Firma românească își înregistrează factura, aplică regulile de TVA pentru servicii intracomunitare, iar profitul grupului este calculat în funcție de structura juridică și operațională a Meta, nu doar de țara în care apar reclamele.
Asta nu înseamnă că giganții tech nu plătesc deloc taxe în România. Pot exista TVA colectată pentru servicii către consumatori, taxare inversă la servicii B2B, contribuții pentru angajați, impozite salariale, impozit pe profit pentru entitățile locale profitabile și alte obligații fiscale. Dar întrebarea sensibilă este alta: cât din valoarea generată de piața românească ajunge ca profit impozabil în România? În prezent, răspunsul este greu de calculat din date publice, iar bilanțurile filialelor locale spun doar o parte din poveste.
Uniunea Europeană încearcă să reducă această opacitate prin raportarea publică țară cu țară și prin impozitul minim global de 15% pentru grupurile mari. Aceste reguli arată mai bine unde sunt raportate veniturile, profiturile și taxele, dar nu schimbă complet logica economiei digitale. Atât timp cât publicitatea, cloudul, aplicațiile și abonamentele pot fi vândute transfrontalier dintr-o entitate regională, țările mici sau piețele de consum, precum România, vor încasa mai ales TVA și taxe locale indirecte, nu neapărat o parte proporțională din profitul global.