Cancelarul german Friedrich Merz a lansat un apel clar: Europa trebuie să-şi recâştige competitivitatea tehnologică şi să reducă dependenţa de Statele Unite şi China, care domină pe frontul software-ului, infrastructurilor digitale şi al lanţurilor globale de inovaţie. El a subliniat că „nu trebuie să permitem SUA şi Chinei să determine singure viitorul tehnologic – de dragul prosperităţii noastre, al securităţii noastre şi, în cele din urmă, al libertăţii noastre”.
Agenda Hightech lansată de guvernul german prevede că până în 2030 Germania va aloca cel puţin 3,5% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, concentrându-se pe şase tehnologii cheie: inteligenţa artificială (IA), tehnologia cuantică, microelectronică, biotehnologie, fuziunea şi generarea de energie neutră climatic. Merz a afirmat că Europa trebuie să fie „independentă din punct de vedere tehnologic”, în contextul în care dependenţele unilaterale sunt exploatate în rivalităţile globale care combină puterea politică şi tehnologică.
Această revendicare este întărită de analize care arată că Uniunea Europeană suferă de o „problemă de competitivitate tehnologică” şi de dependenţe strategice semnificative în domenii fundamentale. Un raport al Parlamentului European avertizează că „UE este în prezent puternic dependentă de tehnologii externe, ceea ce reduce capacitatea sa de acţiune strategică şi competitivitatea economică”. În plus, studiile arată o eficienţă mai scăzută a cercetării tehnologice europene comparativ cu SUA, fiind nevoie de politici industriale robuste, de investiţii şi de o infrastructură internă puternică pentru a contracara aceste decalaje.
Pentru România şi restul Europei de Est, semnalul este important: dacă centrele de decizie tehnologice şi lanţurile valorice vor rămâne concentrate în afara continentului, inovaţia, controlul asupra datelor şi avantajul competitiv riscă să rămână în altă parte. Faptul că tot mai mulţi lideri europeni, precum Merz, ridică problema indică faptul că se conturează o conştiinţă comună: Europa are o problemă cu tehnologia, nu doar ca nivel de inovaţie, ci ca autonomie şi suveranitate digitală.
Concluzie, este de bine că vocile care avertizează această situaţie cresc – ele semnalează începutul unei schimbări mentale şi politice. Dacă aceste discursuri nu rămân doar la nivel declarativ, Europa poate transforma îngrijorarea într-o strategie coerentă, iar România poate profita dacă prinde din timp semnalul.