Comisia Europeană a lansat oficial strategia DigitalJustice@2030, un plan amplu care urmărește ca toate sistemele de justiție din statele membre să devină digitale, moderne și conectate între ele până în anul 2030. Inițiativa face parte din obiectivele mai largi ale Deceniului Digital al Europei, prin care Uniunea își propune ca toate serviciile publice importante să fie disponibile online.
Strategia pornește de la o realitate simplă: funcționarea economiei europene depinde tot mai mult de digitalizare. Iar justiția nu face excepție. Instanțele mai rapide, procedurile mai clare și accesibile, depunerea documentelor online și un acces mai bun la informație sunt considerate esențiale pentru competitivitate și pentru funcționarea eficientă a administrației.
DigitalJustice@2030 este construită pe experiența ultimilor ani. În 2020, în plină pandemie, Comisia a lansat prima strategie privind digitalizarea justiției, însoțită de propunerea de reglementare a sistemului e-CODEX. e-CODEX este infrastructura tehnică ce permite transmiterea sigură a documentelor între instanțele europene în cazuri civile și penale. Strategia lansată acum nu pornește de la zero, ci extinde și unifică aceste inițiative într-un plan comun pentru întreaga Uniune.
Documentul pune accent pe câteva direcții principale.
Prima este monitorizarea progresului. Statele membre se află în etape diferite ale digitalizării, iar Comisia va crea o platformă cu informații clare despre instrumentele digitale deja folosite în alte țări. Scopul este ca fiecare stat să poată adopta soluțiile care funcționează, fără să reia procesul de dezvoltare de la început.
O altă direcție importantă este crearea unui instrumentar IT disponibil pentru toate statele membre. Aici intră aplicații pentru recunoaștere vocală, transcriere automată sau pentru analizarea hotărârilor judecătorești. Aceste instrumente vor fi disponibile pe portalul Interoperable Europe, astfel încât țările să le poată integra rapid în instanțe.
Strategia include și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea instanțelor. AI poate ajuta la administrarea documentelor, la analiza volumului mare de informații sau la generarea transcrierilor, lăsând judecătorilor mai mult timp pentru partea esențială a muncii lor. Uniunea subliniază însă că deciziile judiciare vor rămâne în responsabilitatea exclusivă a judecătorilor, iar sistemele AI vor fi reglementate strict, fiind considerate cu risc ridicat.
Un element central este crearea unui spațiu european de date juridice. Până în 2030, Comisia își propune ca toate legile și hotărârile judecătorești să poată fi găsite online, într-o formă standardizată și ușor de căutat. Accesul la aceste date va ajuta judecătorii, avocații și companiile, mai ales în cazurile transfrontaliere, unde diferențele legislative sunt o dificultate frecventă.
Strategia abordează și utilizarea videoconferințelor în justiție, domeniu accelerat în timpul pandemiei. Comisia dorește stabilirea unor standarde tehnice comune, astfel încât un cetățean dintr-un stat membru să poată participa la o audiere din alt stat fără obstacole tehnice majore.
Finanțarea este un alt pilon important. Pentru următorul exercițiu bugetar european, Comisia propune un buget extins pentru digitalizarea justiției, atât la nivel european, cât și la nivel național. Exemple din state precum Cehia arată că investițiile inițiale sunt compensate în timp de economiile generate prin reducerea costurilor logistice și administrative.
DigitalJustice@2030 încearcă să creeze o justiție mai rapidă, mai eficientă și mai accesibilă în întreaga Europă. Pentru cetățeni, schimbarea se va traduce prin proceduri mai simple, depunerea documentelor online și acces mai ușor la informațiile juridice. Pentru instanțe, digitalizarea va însemna mai puține sarcini repetitive și un sistem care funcționează mai bine în ansamblu. Succesul strategiei depinde însă de modul în care statele membre vor colabora și de cât de consecvent va fi implementat acest plan în următorii ani.