Un interviu amplu cu Sam Corcos, CIO în Departamentul Trezoreriei SUA, dezvăluie una dintre cele mai directe și mai oneste radiografii despre IT-ul guvernamental american. Subiectul central este IRS, instituția care gestionează taxele în Statele Unite, dar problemele descrise depășesc cazul american și ating vulnerabilități pe care le regăsim în aproape orice administrație publică din lume.
Interviul oferă o imagine detaliată asupra unui aparat birocratic masiv, în care tehnologia modernă se lovește de procese vechi, leadership non-tehnic, sisteme paralele, contracte opace și o cultură organizațională care blochează orice încercare de schimbare reală.
Interiorul IRS, așa cum nu este prezentat niciodată public
Printre dezvăluirile cele mai surprinzătoare se află lucruri care par desprinse din anii 90, nu din administrația celei mai mari economii din lume.
IRS operează încă pe fax, la scară industrială
- aproximativ 60 de milioane de faxuri primite anual
- peste 50.000 de linii active
- contribuabili care nici nu mai știu cum să folosească un fax
- percepția internă că faxul este „cea mai sigură metodă”, rămasă neschimbată de decenii
- nimeni nu știe cine are autoritatea să elimine obligativitatea faxului
Este un exemplu perfect al blocajului instituțional: nu tehnologia lipsește, ci capacitatea de a schimba o regulă veche.
Peste 100 de sisteme IT care nu comunică între ele
- 108 surse diferite de date
- adrese, formulare și istorice fiscale inconsecvente între sisteme
- echipe interne care își construiesc propriile aplicații pentru că nu mai au încredere în IT-ul central
- dificultatea aproape imposibilă de a moderniza un aparat atât de fragmentat
Această fragmentare nu doar complică digitalizarea, ci o face uneori imposibilă.
Un sistem de evaluare a angajaților lipsit de sens
- aproape toți angajații primesc nota maximă
- evaluările negative declanșează imediat reacții ale sindicatelor
- managerii evită conflictele, preferând să dea „scoruri perfecte”
- angajații cu performanțe slabe sunt mutați în alte departamente, nu concediați
Consecința este o cultură în care performanța reală nu contează.
Concedierea unui angajat este aproape imposibilă
- proceduri extrem de rigide
- necesitatea a trei evaluări negative consecutive
- proces birocratic care poate dura mai bine de un an
- concluzia tacită: este mai ușor să promovezi persoana în alt departament decât să o elimini
Acest mecanism blochează orice încercare de modernizare administrativă.
Contractori care dictează prețurile și condițiile
Exemplele menționate în interviu sunt greu de ignorat:
- un serviciu oferit cu 2 milioane de dolari pe an este renegociat după șase luni la 100 de milioane
- contracte de zeci de milioane pentru produse pe care nimeni nu le mai folosește
- instituția acceptă prețurile pentru că renegocierea sau relansarea licitației ar întârzia proiectul cu luni sau ani
Este o realitate în care statul nu este client, ci captiv.
Sisteme critice blocate ani întregi
- lansări întârziate cu ani, generând pierderi de peste un milion de dolari pe zi
- achiziții care pot fi blocate prin contestații ieftine, repetate la infinit
- criterii de achiziție care prioritizează procedura, nu rezultatul
Birocrația procesului devine mai puternică decât nevoia instituției.
Leadership tehnic insuficient
Corcos descrie situații în care:
- funcțiile CIO sunt ocupate de persoane fără pregătire tehnică
- decizii de miliarde sunt luate fără înțelegerea tehnologiei
- proiecte complexe sunt gestionate de oameni care „nu pot evalua dacă o soluție are sens sau nu”
Una dintre primele sale acțiuni a fost suspendarea temporară a aproximativ 50 de lideri IT pentru a reconstrui echipa cu specialiști reali. După această schimbare, proiecte blocate de ani au început să avanseze în câteva săptămâni.
Soluțiile propuse în interviu
Interviul nu este doar o critică. Corcos vorbește și despre direcțiile prin care instituția poate evolua, deși recunoaște că schimbarea este lentă.
- Leadership tehnic real – Pozițiile cheie trebuie ocupate de oameni care înțeleg tehnologia, nu de administratori generici. Fără această schimbare, orice reformă IT este condamnată din start.
- Modernizare continuă, nu proiecte gigantice – Digitalizarea nu poate funcționa pe modelul unui proiect masiv, făcut o dată la 10 ani. Sistemele trebuie dezvoltate gradual și întreținute continuu.
- Auditarea contractelor și reducerea dependenței de furnizori – IRS a început analiza tuturor contractelor existente și eliminarea celor inutile. Economiile potențiale sunt uriașe.
- Consolidarea datelor – Unificarea celor peste 100 de sisteme paralele într-o arhitectură coerentă este un obiectiv esențial, estimat la câțiva ani de lucru.
- Colaborare inter-agenții – Pentru prima dată, echipele tehnice din diferite departamente lucrează împreună, evitând duplicarea eforturilor.
Interviul arată clar de ce guvernele nu reușesc să se digitalizeze la adevăratul potențial. Problemele nu sunt rezultatul lipsei de bani sau de tehnologie, ci al unui sistem construit în logica lumii analogice, care nu se poate adapta ușor la ritmul lumii digitale. Faptul că IRS operează încă pe fax, că nu poate concedia angajați neperformanți și că depinde excesiv de contractori este un semnal de alarmă despre limitele oricărei administrații moderne.
Lecția este simplă, dar dură. Digitalizarea nu începe cu software și hardware, ci cu reformă organizațională, leadership competent, responsabilitate și procese clare. Fără aceste elemente, orice încercare de modernizare se transformă într-un efort fragmentat, scump și lent, indiferent de țară.
Interviul complet: