Un număr de 76 de companii europene de tip deep tech, pornite din universități, au ajuns la statut de unicorn sau „centaur”, adică au depășit pragul de un miliard de dolari, respectiv au generat venituri anuale de peste 100 de milioane de dolari. Datele arată o realitate mai nuanțată decât percepția obișnuită potrivit căreia Europa ar fi rămas în urmă în cursa tehnologică globală.
Majoritatea acestor companii provin din domenii precum semiconductori, inteligență artificială, biotehnologie, materiale avansate, robotică sau energie. Sunt sectoare cu cicluri lungi de dezvoltare, investiții mari în cercetare și o legătură strânsă cu mediul academic. Spre deosebire de platformele de consum, aceste firme cresc mai lent, dar construiesc tehnologii fundamentale, care ajung ulterior să fie integrate în produse și servicii globale.
Distribuția geografică este relevantă. Multe dintre aceste spin-off-uri provin din ecosisteme universitare puternice din Germania, Franța, Regatul Unit, Elveția și țările nordice. Universitățile europene rămân competitive la nivel global în cercetare, iar acest lucru se reflectă în capacitatea de a genera companii cu valoare mare, chiar dacă ele nu devin branduri cunoscute publicului larg.
Contextul mai larg confirmă o ipoteză discutată de ani buni. Europa nu domină zona Big Tech de tip platformă, dar joacă un rol important în cercetarea și dezvoltarea de bază. Multe dintre tehnologiile folosite de companii americane și asiatice, de la arhitecturi hardware la algoritmi și descoperiri științifice, au origini în laboratoare și institute europene. Diferența apare mai ales în etapa de scalare comercială, unde capitalul, piața unificată și apetitul pentru risc sunt mai reduse decât în SUA.
Faptul că 76 de companii universitare europene au ajuns la praguri de valoare sau venituri semnificative arată că problema nu este lipsa de idei sau de competență tehnică. Mai degrabă, este vorba de un model diferit de dezvoltare, orientat spre tehnologie profundă și aplicații industriale, nu spre creștere rapidă bazată pe consum.
Pentru Europa, aceste date sugerează că avantajul competitiv rămâne în zona de cercetare și deep tech. Chiar dacă nu produce echivalentul Google sau Meta, continentul continuă să alimenteze economia globală cu tehnologii esențiale, construite în jurul universităților și centrelor de cercetare. Într-o lume în care semiconductoarele, energia și AI-ul devin infrastructură critică, acest rol este mai puțin vizibil, dar cu atât mai strategic.