Acordul comercial interimar dintre Uniunea Europeană și Mercosur începe să se aplice provizoriu de la 1 mai 2026. În practică, asta înseamnă că o parte din regulile comerciale negociate între cele două blocuri intră deja în vigoare, înainte ca întregul acord să parcurgă toate etapele politice și juridice de ratificare. Reuters notează că aplicarea provizorie vizează țările Mercosur care au finalizat procedurile necesare, respectiv Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay.
Mercosur este blocul comercial sud-american format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Pentru UE, acordul este important în primul rând prin dimensiunea pieței și prin reducerea barierelor comerciale. Associated Press estimează că înțelegerea acoperă o piață transatlantică de aproximativ 720 de milioane de consumatori, iar Reuters scrie că acordul include unele dintre cele mai mari reduceri tarifare negociate de UE.
Miza imediată este comerțul cu bunuri și servicii. Pentru companiile europene, acordul ar trebui să reducă tarifele și să creeze reguli mai previzibile pentru exporturi, investiții și acces pe piețele din America de Sud. Pentru Mercosur, deschiderea mai mare către piața europeană este importantă mai ales pentru agricultură și produse agroalimentare, de unde vin și cele mai puternice controverse în Europa. Franța și Polonia au criticat acordul, iar Polonia a anunțat că îl va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, invocând riscuri pentru fermieri și pentru piața internă.
Pentru România, Comisia Europeană indică o componentă clară de servicii. Potrivit fișei dedicate României, exporturile românești de servicii către Mercosur sunt de 31,5 milioane de euro pe an, iar cele mai importante categorii sunt telecomunicațiile, cu 16,2 milioane de euro, serviciile de business, cu 6,2 milioane de euro, și transporturile, cu 4,8 milioane de euro. Aceeași fișă arată că acordul deschide mai mult piața serviciilor din Mercosur în domenii precum servicii financiare, poștale și de curierat, telecomunicații, transport și servicii digitale.
De aici apare și un unghi relevant pentru IT și digitalizare, fără ca acesta să fie centrul acordului. Componenta de comerț electronic prevede facilitarea comerțului prin mijloace digitale, promovarea contractelor electronice, a semnăturilor electronice și a autentificării, interzicerea taxelor vamale pentru transmisiile electronice și eliminarea unor bariere pentru serviciile online. Pentru firmele care vând software, servicii digitale, consultanță IT, soluții de securitate cibernetică sau servicii de integrare, aceste reguli pot conta în timp, mai ales în proiecte construite prin parteneriate sau în lanțuri comerciale mai mari.
Impactul nu trebuie citit ca o deschidere automată a pieței sud-americane pentru companiile românești de tehnologie. Brazilia și Argentina sunt piețe mari, dar greu de abordat fără parteneri locali, adaptare la reglementări, limbă și fiscalitate. Mai realist, acordul poate reduce unele fricțiuni pentru companiile care au deja produse sau servicii scalabile internațional și care pot intra în proiecte de telecom, plăți, e-commerce, servicii financiare digitale, logistică sau transformare digitală pentru companii.
Aplicarea de la 1 mai nu închide dezbaterea politică. Acordul rămâne contestat în unele state membre, mai ales pe zona agricolă și de mediu, iar procedurile europene nu sunt complet epuizate. Dar pentru companii, începutul aplicării provizorii contează practic: regulile comerciale încep să se schimbe, iar exportatorii trebuie să urmărească mai atent tarifele, regulile de origine, serviciile acoperite și oportunitățile din piețele Mercosur.