Companiile care folosesc sisteme de inteligență artificială în relația directă cu utilizatorii trebuie, din 2 august 2026, să informeze clar oamenii atunci când aceștia interacționează cu un sistem AI. Regula face parte din noua etapă de aplicare a AI Act, regulamentul european privind inteligența artificială.
Obligația nu vizează orice utilizare internă a AI într-o companie. Ea se aplică mai ales sistemelor interactive și generative, de exemplu chatboturi de suport clienți, asistenți virtuali, aplicații care generează imagini, texte, audio sau video și sisteme care pot crea conținut sintetic. Dacă un client discută cu un chatbot, nu cu un operator uman, compania trebuie să facă acest lucru vizibil, cu excepția cazului în care este evident din context.
Regulile se aplică și conținutului generat sau modificat cu ajutorul AI. Furnizorii de sisteme generative trebuie să proiecteze aceste sisteme astfel încât rezultatele să poată fi identificate ca generate artificial, inclusiv prin marcaje tehnice care pot fi citite automat. Pentru sistemele existente înainte de 2 august 2026 există o perioadă limitată de grație, până în decembrie 2026, pentru obligația de marcare și detectare a conținutului generat de AI.
Pentru public, schimbarea ar trebui să reducă situațiile în care AI-ul este folosit fără ca oamenii să știe. De exemplu, un utilizator trebuie să poată înțelege dacă discută cu un robot într-un call center digital, dacă un clip video a fost manipulat cu AI sau dacă un text despre o temă de interes public a fost generat ori modificat cu ajutorul unui astfel de sistem. În cazul deepfake-urilor, obligația de informare este importantă mai ales pentru a limita manipularea, fraudele și dezinformarea.
Pentru companii, conformarea nu înseamnă doar adăugarea unei fraze în termenii și condițiile site-ului. Trebuie verificat unde este folosit AI în relația cu utilizatorii, cine este furnizorul sistemului, ce conținut generează, cum este etichetat, ce responsabilitate are compania care îl folosește și dacă oamenii pot identifica ușor interacțiunea cu AI. În practică, firmele vor avea nevoie de inventar al sistemelor AI, proceduri interne și mesaje clare în interfețele folosite de clienți.
Nerespectarea obligațiilor de transparență poate aduce amenzi de până la 15 milioane de euro sau până la 3% din cifra de afaceri globală anuală, în funcție de care valoare este mai mare. În România, ANCOM a publicat informații despre obligațiile de transparență și codul de bune practici pentru conținutul generat de AI. Pentru utilizatori, regula nu garantează că un sistem AI va fi corect sau sigur, dar introduce un prag minim de onestitate: oamenii trebuie să știe când vorbesc cu un sistem automat și când conținutul pe care îl văd a fost produs sau modificat cu ajutorul AI.