Restricțiile severe de internet impuse în Iran au început să afecteze direct firmele private, de la comerț online și publicitate până la freelanceri și mici afaceri care depindeau de platforme globale pentru vânzări și comunicare.
Potrivit Bloomberg, companii și reprezentanți ai mediului de afaceri avertizează că blocajul ar putea duce la concedieri în masă și închideri de firme, într-o economie deja afectată de sancțiuni, conflict și inflație ridicată. Restricțiile au fost impuse după izbucnirea războiului cu SUA și Israel, la final de februarie, după ce autoritățile limitaseră anterior accesul online în timpul protestelor din ianuarie.
Iranul avea deja un internet puternic filtrat înainte de 2026, cu numeroase platforme blocate. Diferența majoră este că accesul la internetul global a fost întrerupt aproape complet pentru mare parte din populație, în timp ce autoritățile au împins utilizatorii către rețeaua internă controlată de stat. Cloudflare nota încă din ianuarie că traficul din Iran a scăzut aproape la zero, semn al unei deconectări aproape totale de la internetul global.
Pentru economia privată, efectul nu este doar lipsa accesului la rețele sociale. Sunt afectate plățile, comunicarea cu clienții, publicitatea online, autentificarea în servicii externe, platformele de lucru la distanță și relațiile comerciale cu parteneri din afara țării. Associated Press a relatat cazul unor antreprenori mici, inclusiv din modă, fitness, retail și publicitate, care și-au pierdut aproape complet canalele de vânzare după luni fără acces normal la internet.
Costul economic este dificil de verificat independent, dar estimările publice indică pierderi mari. Reuters citează evaluări ale lui Afshin Kolahi, reprezentant al Camerei de Comerț din Iran pentru economia bazată pe cunoaștere, potrivit cărora întreruperile produc pierderi directe de 30–40 de milioane de dolari pe zi și până la 80 de milioane de dolari pe zi dacă sunt incluse efectele indirecte. Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre.
Impactul este vizibil și în piața muncii. Ministrul iranian al comunicațiilor, Sattar Hashemi, a estimat că aproximativ 10 milioane de locuri de muncă depind de conectivitatea la internet, potrivit AP. În același timp, retailerul online DigiKala, una dintre cele mai cunoscute companii digitale iraniene, a anunțat concedierea a 200 de angajați, aproximativ 3% din personal, semnal că blocajul afectează inclusiv companiile mai mari, nu doar afacerile informale sau freelancerii.
Guvernul iranian a încercat să limiteze parțial efectele printr-un program temporar numit „Internet Pro”, aprobat de Consiliul Suprem de Securitate Națională. Măsura ar urma să ofere unor firme acces mai puțin restricționat la internetul global, dar nu echivalează cu revenirea la conectivitate normală pentru populație. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Fatemeh Mohajerani, a spus că accesul va reveni la normal când autoritățile vor considera situația stabilizată.
Această abordare creează o economie cu acces diferențiat la internet: anumite companii sau categorii profesionale pot primi conectivitate, în timp ce majoritatea utilizatorilor rămân dependenți de o rețea internă limitată sau de soluții de ocolire scumpe. VPN-urile avansate și conexiunile alternative există, dar sunt inaccesibile pentru mulți iranieni, iar folosirea lor poate atrage riscuri suplimentare.
Blocajul arată cât de vulnerabilă devine economia digitală atunci când infrastructura de internet este tratată ca instrument de control politic sau de securitate. În Iran, această vulnerabilitate este amplificată de sancțiuni, de deprecierea monedei, de pierderea veniturilor și de efectele războiului asupra industriei, transporturilor și energiei.
Pentru mediul privat, problema nu mai este doar libertatea de comunicare, ci continuitatea operațională. O firmă care nu poate comunica stabil cu clienții, nu poate procesa comenzi, nu poate folosi servicii de plată sau instrumente de lucru online ajunge rapid într-o zonă de supraviețuire. În cazul Iranului, restricțiile de internet au devenit o formă de șoc economic aplicat transversal, cu efecte care depășesc sectorul tehnologic.