Banca Națională a României a publicat o analiză detaliată despre modul în care modificarea cotelor TVA, intrată în vigoare la 1 august 2025, a fost transmisă în prețurile alimentelor și bunurilor nealimentare. Studiul, construit pe date online culese aproape zilnic, evidențiază o diferență clară: alimentele au preluat imediat scumpirea, în timp ce bunurile nealimentare au ajustat prețurile lent și doar parțial.
Pentru această analiză, BNR a utilizat o bază de date extinsă formată din prețuri colectate prin web scraping de la trei lanțuri mari de retail. Între martie 2024 și septembrie 2025, banca centrală a urmărit evoluția a peste 33.000 de produse alimentare și un număr similar de produse nealimentare, obținând o imagine granulară asupra modului în care comercianții reacționează la un șoc fiscal. Această abordare, bazată pe date de înaltă frecvență, arată că instituțiile publice pot produce analize mult mai precise atunci când dispun de instrumente și competențe digitale avansate, un standard care lipsește încă în multe alte sectoare ale administrației.
În cazul alimentelor, efectul TVA s-a transmis imediat. Aproape 80 la sută dintre produse au fost repricizate în primele zile din august, cu o creștere mediană de 1,77 la sută, foarte apropiată de impactul teoretic al majorării TVA (1,68 la sută). În unele situații s-au observat scumpiri ușor mai mari, dar frecvența ajustărilor a revenit rapid la normal.
La bunurile nealimentare, comportamentul a fost diferit. Doar ceva mai mult de un sfert au ajustat prețul în primele zile după modificarea TVA, iar transmisia a fost mult mai lentă și mai volatilă. În august, variația medie a prețurilor a fost chiar mai mică decât ar fi impus strict creșterea de TVA. Explicațiile posibile țin de sezonalitate, promoții și de costul schimbării etichetelor, mult mai ridicat în cazul produselor nealimentare.
Analiza sugerează un proces de ajustare bifurcat: transmisie rapidă și completă la alimente și transmisie treptată la nealimentare. În același timp, raportul BNR ridică o întrebare importantă pentru administrația publică: câte instituții din România dețin astăzi capacitatea de a lucra cu date de acest tip? Digitalizarea, interoperabilitatea și competențele de analiză devin nu doar instrumente tehnice, ci condiții pentru politici publice eficiente și pentru înțelegerea reală a dinamicilor economice.