Comisia Europeană a blocat temporar propunerea ANCOM prin care Digi ar fi fost obligată să ofere acces concurenței la rețeaua sa de internet fix în aproximativ 6.300 de localități din România, unde trăiesc circa 5,3 milioane de oameni. Bruxelles-ul spune că are „îndoieli serioase” legate de compatibilitatea măsurii cu legislația europeană și a decis să deschidă o investigație aprofundată, care suspendă automat decizia autorității române.
Inițiativa ANCOM pornea de la constatarea că, în multe dintre aceste localități, Digi este fie furnizor unic de internet fix, fie deține o cotă covârșitoare de piață. În lipsa unei presiuni competitive reale, autoritatea de reglementare considera că există riscul de abuz de poziție dominantă și că ar fi justificată impunerea unor obligații de acces la nivel angro, astfel încât și alți operatori să poată furniza servicii folosind infrastructura existentă.
Comisia Europeană nu contestă principiul intervenției atunci când concurența lipsește, dar pune sub semnul întrebării fundamentarea concretă a măsurii. Potrivit evaluării preliminare, ANCOM nu a demonstrat suficient că în aceste localități există bariere ridicate și persistente la intrarea pe piață, care să facă improbabilă apariția concurenței fără intervenție regulatorie. În plus, Bruxelles-ul avertizează că o astfel de obligație, dacă este impusă fără o justificare solidă, poate descuraja investițiile viitoare în rețele de internet fix, nu doar în România, ci ca semnal la nivelul întregii Uniuni Europene.
Discuția are o miză mai largă decât cazul Digi. În reglementarea telecom, obligațiile de acces impuse operatorilor dominanți sunt considerate un instrument excepțional, folosit atunci când piața nu se poate corecta singură într-un orizont rezonabil. În România, piața de acces local fix la nivel angro nu mai este reglementată din 2015, iar revenirea la un astfel de regim ar reprezenta o schimbare de direcție semnificativă.
Pe durata investigației europene, care va dura aproximativ două luni, ANCOM nu poate adopta decizia în forma propusă. La finalul acestei perioade, Comisia poate fie să își retragă obiecțiile, permițând autorității române să meargă mai departe, fie să emită un veto formal. Indiferent de rezultat, cazul va deveni un reper important pentru modul în care pot fi reglementate piețele de telecom din zonele rurale, unde investițiile sunt costisitoare, iar concurența apare greu.
Pentru utilizatori, efectele nu sunt imediate. Disputa nu schimbă peste noapte prețurile sau serviciile, dar arată tensiunea structurală dintre două obiective care nu sunt mereu compatibile: extinderea rapidă a competiției și menținerea stimulentelor pentru investiții în infrastructură. Exact acest echilibru încearcă acum Comisia Europeană să îl clarifice în cazul României.