Curtea de Conturi a publicat, la finalul lunii octombrie, raportul de audit privind modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, analizând perioada 2021–2023. Documentul arată că 119 orașe — peste jumătate din totalul celor 216 — nu mai îndeplinesc criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori prevăzut de lege, iar 15% dintre comune au sub 1.500 de locuitori, pragul minim necesar pentru înființare.
Raportul atrage atenția și asupra decalajelor majore între mediul urban și rural. Una din zece comune nu are medic de familie, jumătate nu dispun de cabinete stomatologice, iar aproape un sfert nu au farmacie. Disparitățile sunt accentuate de lipsa infrastructurii de bază și a resurselor financiare: doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici reușesc să-și acopere din venituri proprii peste jumătate din buget. Restul depind de transferuri de la bugetul de stat, iar această dependență limitează autonomia locală și capacitatea de dezvoltare.
Curtea de Conturi subliniază că actualul cadru legislativ nu mai reflectă realitățile demografice și economice și recomandă o analiză sistematică pentru reorganizarea administrativ-teritorială și o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite. În plus, raportul evidențiază dificultăți în atragerea de personal calificat și în gestionarea cheltuielilor salariale, mai ales în localitățile cu populație mică, unde o parte semnificativă a bugetului merge către costuri fixe.
Raportul Curții de Conturi sugerează, indirect, că modernizarea administrației publice nu poate fi separată de procesul de digitalizare, mai ales într-o țară cu un număr mare de localități mici și cu resurse inegale.