Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și sunt tratate fiscal ca prestatori independenți vor trebui, de la 1 iunie 2026, să emită facturi și să le transmită prin sistemul RO e-Factura. Măsura vizează inclusiv jurnaliști, artiști, fotografi, creatori de conținut sau alți colaboratori plătiți pe contracte de cesiune a drepturilor de autor. Totuși, cu două săptămâni înainte ca obligația să intre în vigoare, Ministerul Finanțelor susține acum un amendament prin care persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor ar urma să fie exceptate de la utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura.
Chiar și termenul de 1 iunie vine după o amânare decisă la începutul anului. Ministerul Finanțelor a anunțat în ianuarie că Guvernul a introdus o perioadă de tranziție pentru persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP, nu prin CIF. Inițial, obligația ar fi trebuit să intre în vigoare mai devreme, dar a fost amânată pentru a permite adaptarea procedurilor și înscrierea în sistem.
Schimbarea este importantă pentru că, în multe colaborări pe drepturi de autor, plata se făcea până acum pe baza contractului și a documentelor întocmite de plătitor, fără ca persoana fizică să emită o factură electronică. De la 1 iunie, pentru activitățile considerate economice și independente, contractul nu mai este suficient: persoana care cedează drepturile trebuie să emită factură și să o transmită în RO e-Factura.
Procedura este însă complicată pentru o categorie de contribuabili care, de cele mai multe ori, nu funcționează ca firme și nu are infrastructură administrativă. Persoanele vizate trebuie să aibă cont în Spațiul Privat Virtual, să se înscrie în Registrul RO e-Factura obligatoriu, să emită factura în format compatibil cu sistemul ANAF și să o transmită în termenul legal. Pentru cei care desfășurau deja activități economice înainte de 1 iunie, specialiștii fiscali indică termenul de 26 mai 2026 pentru solicitarea înscrierii în registru.
Economedia notează că sistemul riscă să fie suprasolicitat în apropierea termenului, în condițiile în care zeci de mii de persoane ar putea încerca să își creeze conturi, să se înscrie în registru sau să înțeleagă procedura în același interval scurt. Riscul nu ține doar de capacitatea tehnică a platformei, ci și de lipsa de claritate pentru contribuabili: cine intră exact sub obligație, cum se tratează veniturile ocazionale, ce se întâmplă cu contractele aflate deja în derulare și ce documente acceptă beneficiarii la plată.
O neclaritate importantă este diferența dintre o persoană care obține ocazional venituri din drepturi de autor și una care desfășoară o activitate economică independentă în mod recurent. Ministerul Finanțelor vorbește despre „persoane fizice impozabile” care desfășoară activități economice, însă în practică delimitarea poate fi dificilă. Un autor care are un contract pe an, un jurnalist colaborator, un fotograf sau un creator de conținut pot avea situații foarte diferite, iar legislația nu oferă întotdeauna un prag simplu de aplicat.
Pentru ANAF, extinderea RO e-Factura urmărește uniformizarea raportării și creșterea trasabilității veniturilor. Pentru contribuabili, efectul imediat este o obligație administrativă nouă: emiterea facturii nu mai este doar o formalitate, ci o condiție practică pentru plată în relația cu beneficiarii care cer documente transmise prin sistemul național.
Sistemul RO e-Factura a fost extins gradual în ultimii ani, iar Ministerul Finanțelor îl prezintă ca infrastructură fiscală centrală pentru emiterea, transmiterea și preluarea facturilor electronice. Din 2025, raportarea în relația B2C a devenit obligatorie, iar autoritățile au continuat să adauge categorii noi de contribuabili și tranzacții în sistem.
Problema este că drepturile de autor au funcționat mult timp într-un regim perceput ca mai simplu de persoanele fizice: contract, reținere la sursă în anumite cazuri, declarații depuse de plătitor și, după caz, obligații individuale prin declarația unică. Introducerea facturării electronice schimbă această practică și mută o parte din sarcina administrativă către persoana plătită.