Grupul Monsson, fondat de antreprenorul suedez Emmanuel Muntmark, pregătește intrarea într-un segment despre care se vorbește tot mai mult în Europa, dar care în România rămâne la început: centre de date de mare putere conectate direct la infrastructură regenerabilă și sisteme de stocare.
Compania proiectează și autorizează un centru de date de aproximativ 50 MW, gândit ca proiect pilot pentru o strategie mai amplă care leagă producția de energie regenerabilă, bateriile și infrastructura dedicată procesării AI. Anunțul a fost făcut de Sebastian Enache, responsabil de fuziuni și achiziții în cadrul grupului, la un eveniment organizat la Londra de publicația Energynomics.
Modelul propus pleacă de la un avantaj structural: Monsson deține sau dezvoltă parcuri eoliene și fotovoltaice, precum și capacități de stocare. Integrarea unui centru de date direct în aceste „huburi energetice” ar reduce costurile de racordare și ar oferi o sursă de energie mai predictibilă, într-un moment în care accesul la rețea a devenit una dintre principalele bariere pentru investiții mari în IT și AI.
Planul vizează șapte locații din România unde compania are deja proiecte energetice în diferite stadii de dezvoltare. Prima unitate ar urma să fie pregătită pentru construcție în zona Constanța. Costul unui centru de date este estimat între 3 și 10 milioane de euro pe MW, în funcție de destinație — co-locare tradițională sau procesare intensivă pentru aplicații AI. La 50 MW, vorbim de un ordin de mărime care poate depăși 150–200 milioane de euro, în funcție de specificații.
Dacă proiectul se materializează conform planului, ar putea duce la prima rețea locală de centre de date de mare putere integrată direct cu producția de energie regenerabilă. Totuși, Monsson nu este singurul jucător român care a pariat pe acest segment. În 2022, ClusterPower a inaugurat la Craiova un campus de centre de date cu ambiția de a ajunge la 200 MW. Potrivit informațiilor comunicate ulterior de fondatorii companiei, capacitatea operațională a ajuns la circa 20 MW, cu planuri de extindere accelerate printr-un parteneriat cu fondul de investiții Accelerated Infrastructure Capital. Ținta declarată este mult mai ambițioasă: până la 800 MW pe două campusuri.
Contextul regional explică interesul. Cererea pentru capacități de procesare, în special pentru aplicații de inteligență artificială, a crescut accelerat în ultimii doi ani. În același timp, dezvoltarea centrelor de date este limitată de accesul la energie și la rețea. Integrarea directă cu parcuri regenerabile și baterii poate ocoli parțial aceste constrângeri și poate oferi investitorilor un grad mai mare de control asupra costurilor.
România are în prezent 63 de centre de date, ceea ce o plasează în jurul locului 30 la nivel global ca număr de unități. Dincolo de număr, însă, capacitatea totală rămâne modestă — sub 100 MW, potrivit unei analize publicate anul trecut de Cushman & Wakefield Echinox. Prin comparație, piețele mature din Europa Centrală și de Vest operează la sute sau mii de megawați instalați, iar în SUA capacitatea este de ordinul zecilor de gigawați.
Miza pentru România nu este doar atragerea unor investiții punctuale, ci poziționarea ca hub regional pentru procesare și stocare de date. Avantajele sunt cunoscute: costuri relativ mai mici ale terenului, potențial regenerabil ridicat, poziție geografică favorabilă între Europa Centrală și Marea Neagră. Provocările sunt la fel de clare: infrastructura de transport al energiei, stabilitatea legislativă și competiția cu state care au deja ecosisteme consolidate.
Intrarea Monsson într-un sector dominat până acum de jucători IT și fonduri specializate arată o tendință mai largă: energia și datele încep să fie tratate ca o singură infrastructură. Într-un scenariu în care centrele de date devin mari consumatori industriali, diferența nu va mai fi făcută doar de servere și software, ci de accesul direct la megawați disponibili și la stabilitatea alimentării.