Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a publicat pentru 2026 programul anual de finanțări nerambursabile „Conștient și Liber”, o schemă de sprijin din bugetul instituției pentru activități nonprofit de interes general. Programul a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea a VI a, nr. 69 din 16 aprilie 2026, iar pentru organizațiile care vor să aplice acesta este genul de apel care merită urmărit.
Pentru organizațiile care caută finanțare în 2026, programul „Conștient și liber” a fost publicat ghidul oficial aprobat de ONJN, care pune pe masă un buget total de 25.410.500 lei, echivalentul a 5 milioane de euro, pentru proiecte legate de prevenirea dependenței de jocuri de noroc, protecția minorilor și a grupurilor vulnerabile, tratament și consiliere, cercetare, digitalizare și promovarea jocului responsabil. Din acest total, 6.098.520 lei sunt rezervați infrastructurii pentru centre de tratament, 18.295.560 lei merg către celelalte domenii de intervenție, iar 1.016.420 lei sunt alocați separat studiilor, cercetărilor și evaluărilor de impact.
Cine poate aplica? Nu doar ONG urile. Ghidul include explicit asociații și fundații, dar și spitale și alte unități sanitare publice, autorități locale și asociații de dezvoltare intercomunitară, grupuri de acțiune locală și parteneriate locale, unități de învățământ și cercetare acreditate, instituții publice și culte religioase recunoscute. Proiectele pot fi depuse și în parteneriat, însă beneficiarul direct al finanțării rămâne solicitantul eligibil. Pentru eligibilitate, solicitantul trebuie să fie legal constituit, să nu fie în insolvență sau lichidare, să aibă taxele la zi, să nu fie în conflict de interese și să poată demonstra capacitate tehnică și financiară.
Pe linia principală, adică prevenire, educație, protecția minorilor, tratament, consiliere, cercetare aplicată, digitalizare și promovarea jocului responsabil, finanțarea per proiect pornește de la 100.000 lei și poate urca până la 508.210 lei, adică echivalentul a 100.000 euro. Pentru infrastructura destinată centrelor de tratament, plafonul este mult mai mare, între 500.000 lei și 1.524.630 lei, dar această linie este rezervată exclusiv autorităților publice sau parteneriatelor coordonate de ele. Pentru studii, cercetări, analize și evaluări de impact, finanțarea variază între 200.000 lei și 1.016.420 lei.
ONJN nu acoperă integral proiectul. Cofinanțarea minimă este de 10 la sută, iar finanțarea nerambursabilă poate acoperi cel mult 90 la sută din cheltuielile eligibile. Cofinanțarea trebuie să fie financiară, din surse proprii, ale partenerilor sau din alte surse legal constituite, dar nu din alte finanțări de la bugetul de stat. Contribuțiile în natură pot conta ca valoare adăugată, dar nu înlocuiesc pragul minim de 10 la sută.
Ghidul nu fixează în sine o dată calendaristică unică, ci spune că perioada de depunere este de 21 de zile calendaristice de la publicarea anunțului de participare, iar data și ora limită trebuie precizate clar în acel anunț. Cu alte cuvinte, termenul exact nu se scoate din ghid, ci din apelul publicat de ONJN în Monitorul Oficial, Partea a VI a, într un cotidian național și pe site ul instituției. Depunerea se face exclusiv online, prin platforma UEFISCDI, cu semnătură electronică calificată.
Dosarul include cererea de finanțare, declarația de eligibilitate, declarația de angajament, bugetul detaliat, CV urile echipei cheie, acordul de parteneriat dacă există parteneri, actul constitutiv și statutul, certificatul fiscal, ultimele situații financiare, caziere și o serie de declarații suplimentare privind conflictul de interese, cofinanțarea, solvabilitatea și lipsa dublei finanțări. Lipsa documentelor de la depunere duce la respingerea cererii ca neeligibilă.
În ceea ce privește durata, metodologia spune că proiectele trebuie să aibă minimum 3 luni de implementare de la data semnării contractului. În formularul de cerere din ghid apare și un prag maxim de 12 luni. Asta înseamnă că apelul este gândit mai degrabă pentru proiecte executabile într un an, nu pentru structuri greoaie sau programe fără calendar clar.
Evaluarea se face în două etape, întâi conformitatea administrativă și eligibilitatea, apoi evaluarea tehnică și financiară. Pragul minim pentru a intra în cursa reală este de 75 de puncte. Criteriile urmăresc relevanța proiectului, calitatea și coerența intervenției, sustenabilitatea, eficiența financiară, capacitatea solicitantului și contribuția proprie prin resurse financiare, materiale sau în natură. În practică, nu este suficientă o idee bună. Contează dacă proiectul este bine construit, are logică, indicatori și echipă care poate livra.
Poate cea mai interesantă parte este de ce există acest program în forma lui actuală. Ghidul ONJN spune direct că lansarea apelului este justificată de riscuri sociale și de sănătate publică semnificative, care includ destrămarea familiilor, probleme financiare severe, deteriorarea sănătății mintale și creșterea ratei tentativelor de suicid. În același timp, programul rezervă o linie separată pentru studii și evaluări de impact privind dependența de jocuri de noroc în România. Asta spune ceva important: statul recunoaște problema, dar recunoaște și că încă are nevoie de date mai bune pentru a o măsura și pentru a construi politici publice mai solide.
Apelul este relevant dacă ai deja experiență în prevenție, sănătate mintală, consiliere, educație, cercetare sau soluții digitale cu utilitate publică. Nu este genul de apel pe care îl câștigi doar cu o temă la modă. Este un apel în care trebuie să intri cu eligibilitate clară, cofinanțare pregătită, dosar administrativ complet și un proiect care răspunde unei nevoi reale, măsurabile și bine argumentate.

