OpenAI a anunțat că a închis o rundă de finanțare de 122 de miliarde de dolari, la o evaluare de 852 de miliarde. Este o dimensiune care mută compania într-o categorie aparte chiar și pentru standardele boomului AI, iar presa americană a descris tranzacția drept cea mai mare rundă de finanțare din istoria Silicon Valley.
Partea cea mai interesantă nu este însă doar suma, ci structura ei. OpenAI spune că runda a fost ancorată de Amazon, Nvidia și SoftBank, iar Reuters relatase încă din februarie că cele trei urmau să contribuie cu 110 miliarde de dolari cumulat: 50 de miliarde Amazon și câte 30 de miliarde Nvidia și SoftBank. În plus, compania a atras peste 3 miliarde de dolari și de la investitori individuali, prin canale bancare.
Asta face ca runda să nu arate ca o finanțare clasică de startup, ci mai degrabă ca o alianță între OpenAI și companiile fără de care nu își poate susține expansiunea. În cazul Amazon, legătura este explicită: OpenAI și AWS au anunțat în februarie că își extind acordul existent de 38 de miliarde de dolari cu încă 100 de miliarde pe opt ani, iar OpenAI s-a angajat să consume aproximativ 2 gigawați de capacitate bazată pe Trainium prin infrastructura AWS. În paralel, Reuters a relatat că 35 de miliarde din investiția Amazon ar depinde de anumite condiții, inclusiv un IPO sau atingerea unui prag AGI.
Și în cazul Nvidia logica este similară, chiar dacă mai puțin contractualizată în public. OpenAI spune deschis că flota sa de training și majoritatea inferenței rulează în continuare pe GPU-uri Nvidia. Cu alte cuvinte, Nvidia nu este doar un investitor care pariază pe liderul momentului în AI, ci și furnizorul critic de hardware fără de care acest pariu nu ar putea fi executat la scară. SoftBank joacă alt rol în acest ecosistem: este investitor major, dar apare și în strategia de infrastructură a OpenAI pe partea de data centers.
OpenAI are, într-adevăr, o bază financiară care poate susține o astfel de evaluare, măcar la nivel de ritm de creștere. Compania a anunțat oficial că generează acum 2 miliarde de dolari pe lună, adică aproximativ 24 de miliarde anualizat, iar Reuters relatase la începutul lui martie că veniturile anualizate trecuseră deja de 25 de miliarde la final de februarie. Dar aceeași poveste are și cealaltă față: OpenAI rămâne neprofitabilă, iar Reuters a relatat anul trecut, citând Bloomberg, că firma nu se așteaptă să devină cash-flow pozitivă înainte de 2029.
La o evaluare de 852 de miliarde și venituri anualizate de aproximativ 24 de miliarde, OpenAI se tranzacționează implicit la un multiplu de circa 35,5x venituri. Pentru o companie care încă pierde bani masiv, multiplii sunt extrem de agresivi. Dar piața nu cumpără aici profitul de azi. Cumpără ideea că OpenAI poate deveni infrastructura centrală a economiei AI, iar într-un astfel de scenariu compania nu ar lua doar o felie mare din piață, ci ar putea concentra o parte disproporționată din valoarea creată.
Aici stă și concluzia reală a rundei. Nu este doar un vot de încredere în OpenAI, ci și un semn că în AI granița dintre investitor, furnizor și client devine tot mai neclară. Amazon investește și vinde cloud. Nvidia investește și vinde cipuri. SoftBank investește și împinge infrastructură. Iar OpenAI folosește capitalul ca să accelereze exact consumul de compute care alimentează acest ecosistem. Este un pariu uriaș pe liderul actual al pieței, dar și un model în care furnizorii finanțează compania care le va cumpăra produsele.
Despre IPO, semnalul există, dar nu trebuie tratat încă drept fapt închis. Reuters și Wall Street Journal au scris că OpenAI pregătește terenul pentru o listare care ar putea veni în 2026, însă compania nu a anunțat oficial un calendar. Așadar, runda este reală, recordul este real, parteneriatele comerciale sunt reale. Listarea rămâne, pentru moment, o posibilitate tot mai discutată, nu o decizie confirmată public de OpenAI.