Poliția Metropolitană din Londra își extinde folosirea recunoașterii faciale în timp real, o tehnologie care scanează fețele oamenilor aflați în spații publice și le compară cu o listă de persoane căutate. Potrivit Reuters, lista folosită în Londra include aproximativ 17.000 de persoane, iar sistemul a contribuit, de la începutul lui 2024, la arestarea a circa 2.500 de suspecți.
Tehnologia este folosită prin camere amplasate temporar în anumite zone. Persoanele care trec prin fața camerei sunt comparate automat cu o listă de supraveghere, iar dacă sistemul indică o posibilă potrivire, polițiștii din teren decid dacă intervin. Poliția Metropolitană susține că imaginile persoanelor care nu apar pe listă sunt șterse automat și că tehnologia este folosită pentru identificarea unor persoane căutate pentru infracțiuni grave sau pentru încălcarea unor restricții judiciare.
Pentru poliție, argumentul este eficiența. Reuters notează că autoritățile britanice prezintă recunoașterea facială drept un instrument util pentru prinderea unor suspecți care altfel ar fi greu de identificat în mulțime. Poliția invocă inclusiv sondaje potrivit cărora sprijinul public ar fi ridicat, în jur de 80%, și spune că sistemul are reguli clare și un număr redus de alerte greșite.
Criticii văd însă o schimbare mai profundă decât un simplu instrument tehnic. Organizațiile pentru drepturi civile spun că scanarea oamenilor în spațiul public normalizează supravegherea de masă și mută prezumția de nevinovăție într-o zonă ambiguă: trecătorii nu sunt suspectați de ceva anume, dar sunt verificați automat printr-un sistem biometric. Big Brother Watch susține că numai anul trecut au fost scanate 4,2 milioane de fețe în Londra, mai mult decât în orice altă capitală europeană sau democrație occidentală.
Disputa a devenit mai sensibilă după folosirea tehnologiei la proteste. Reuters scrie că recunoașterea facială a fost utilizată pentru prima dată într-un astfel de context la demonstrații din Londra, ceea ce a amplificat temerile că oamenii ar putea evita protestele sau adunările publice de teama identificării. Într-o democrație, diferența dintre folosirea tehnologiei pentru prinderea unor suspecți periculoși și folosirea ei în apropierea unor manifestații politice este esențială.
Din punct de vedere juridic, Poliția Metropolitană a primit recent un semnal favorabil. Înalta Curte a respins în aprilie o contestație împotriva folosirii recunoașterii faciale în Londra, stabilind că politica Met nu încalcă legislația privind drepturile omului. Poliția a prezentat decizia ca o confirmare a garanțiilor existente, în timp ce organizațiile critice susțin că problema rămâne insuficient reglementată la nivel legislativ.
Guvernul britanic lucrează la un cadru legal nou pentru folosirea recunoașterii faciale și a altor tehnologii biometrice de către forțele de ordine. Documentul de consultare publicat de guvern admite că supravegherea actuală este împărțită între mai multe autorități și poate fi dificil de urmărit pentru public.
Miza nu este dacă poliția poate folosi tehnologia, ci în ce condiții. Recunoașterea facială poate ajuta la identificarea rapidă a unor persoane căutate, dar are nevoie de limite clare: cine intră pe listele de supraveghere, cât timp sunt păstrate datele, unde poate fi folosit sistemul, cine verifică alertele și ce mecanisme există pentru contestarea erorilor. Fără aceste reguli, eficiența operațională poate veni cu un cost greu de reparat: transformarea spațiului public într-un loc în care prezența fiecărei persoane este verificată automat.