Poșta Română a anulat licitația pentru unul dintre cele mai mari proiecte de digitalizare din istoria companiei, după aproape doi ani de la lansare. Procedura viza modernizarea infrastructurii IT, implementarea unor sisteme informatice integrate și înlocuirea platformelor vechi care susțin activitatea operațională. Valoarea estimată era de peste 200 de milioane de lei.
Motivul anulării este lipsa ofertelor conforme. Niciunul dintre operatorii participanți nu a putut îndeplini cerințele impuse în documentație, iar Poșta a decis că procedura trebuie închisă. Este un deznodământ deloc neobișnuit în achizițiile mari din sectorul public, unde combinația dintre cerințe tehnice excesiv de detaliate și constrângeri bugetare duce frecvent la blocaje.
Proiectul trebuia să acopere un spectru larg de nevoi: sisteme pentru gestiunea trimiterilor poștale, automatizarea fluxurilor interne, modernizarea infrastructurii hardware, soluții de securitate informatică și un nou sistem financiar-contabil. Cu alte cuvinte, un efort de modernizare care ar fi schimbat modul în care funcționează instituția.
Renunțarea la licitație împinge din nou Poșta în zona vulnerabilă în care se află de ani buni: sisteme învechite, proceduri manuale, lipsă de integrare și dificultăți în a concura cu operatorii privați care s-au digitalizat agresiv și au investit masiv în automatizare. Și în plan european, Poșta Română rămâne printre instituțiile cu cel mai scăzut nivel de digitalizare din sectorul poștal.
Problema este însă mai profundă. Proiectele de digitalizare la scară mare, mai ales în instituții cu procese complexe și infrastructură veche, presupun ani de planificare, consultanță, audit intern și compatibilizare a fluxurilor. Faptul că procedura a eșuat arată și un decalaj între ambiția proiectului și capacitatea reală de execuție – atât din partea instituției, cât și a pieței care ar trebui să livreze astfel de soluții.
Este improbabil ca Poșta să renunțe definitiv la modernizare. Cel mai probabil, proiectul va fi relansat într-o formă revizuită, cu cerințe ajustate și cu un calendar realist. Dar anularea actualei proceduri amână transformarea digitală a unei instituții care are nevoie urgentă de ea, într-o perioadă în care comerțul online și serviciile logistice evoluează rapid.
Pentru o companie cu peste 20.000 de angajați și rol strategic în infrastructura națională, fiecare an de întârziere în digitalizare înseamnă decalaje mai mari față de competitori și costuri suplimentare de operare. Rămâne de văzut cât de repede va reuși Poșta Română să repornească acest proces și cât de mult va reuși să recupereze din timpul pierdut.