Rasirom RA a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 633,9 milioane lei, în creștere cu aproximativ 4,5% față de anul anterior, potrivit datelor publice analizate de Termene.ro. Profitul net a ajuns la 49,4 milioane lei, față de 39,3 milioane lei în 2024, iar numărul mediu de angajați a crescut de la 349 la 426. Ziarul Financiar a relatat aceleași date, pe baza bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
Rasirom este o regie autonomă aflată în coordonarea Serviciului Român de Informații. SRI a precizat, într-un comunicat din 2025, că regia funcționează în baza HG nr. 60/1995, că bugetul de venituri și cheltuieli este aprobat anual prin Hotărâre de Guvern și că profitul Rasirom merge la bugetul de stat, nu la bugetul SRI.
Compania este prezentată ca integrator de soluții de securitate fizică și informatică. În practică, profilul Rasirom o plasează în zona proiectelor tehnice cu componentă de securitate, infrastructură critică și sisteme informatice pentru sectorul public. Creșterea accelerată a veniturilor după 2022, când a depășit pragul de 200 milioane lei, arată extinderea rolului său în proiecte publice complexe.
Unul dintre cele mai importante contexte este digitalizarea infrastructurii fiscale și financiare a statului. Prin OUG nr. 109/2023, Guvernul a reglementat înființarea, dezvoltarea și administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanțelor. Acesta este definit ca un centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale, construit pe infrastructură hardware și software de tip cloud.
Ordonanța atribuie Rasirom rolul de realizare și implementare a elementelor cu componentă de securitate națională ale hubului financiar. Concret, regia proiectează elementele de securitate, disponibilitate și reziliență, validează soluțiile tehnice de securitate, implementează componentele IaaS, PaaS și SaaS și furnizează mecanismele de interconectare securizată cu restul infrastructurii.
Această implicare a fost explicată public de Ministerul Finanțelor în contextul proiectului de digitalizare a ANAF, finanțat prin PNRR. În 2023, ministrul Marcel Boloș a declarat că digitalizarea Fiscului avea o finanțare de 100 milioane euro din PNRR și a invocat volumele mari de date fiscale care urmau să fie procesate.
Separat, proiectul de aprobare a OUG nr. 109/2023 a fost prezentat în Parlament ca parte a arhitecturii prin care sistemele informatice ale ANAF și Ministerului Finanțelor sunt dezvoltate cu o componentă de securitate națională, prin implicarea Rasirom și a Centrului Național Cyberint din cadrul SRI.
Rezultatele financiare din 2025 vin astfel într-un moment în care Rasirom are un rol vizibil în zona de intersecție dintre securitate, infrastructură IT și digitalizarea administrației. Pentru stat, miza acestor proiecte este funcționarea unor sisteme care gestionează date fiscale și financiare sensibile. Pentru piața de tehnologie, cazul Rasirom arată cum o parte din digitalizarea sectorului public este tratată nu doar ca proiect IT, ci și ca infrastructură cu relevanță de securitate națională.