Curtea de Apel Constanța a anulat integral, în primă instanță, HG nr. 295/2025, actul prin care a fost introdus REGES-Online, registrul electronic al salariaților folosit în prezent de angajatori. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, deci nu oprește automat folosirea platformei. Ea creează însă o problemă practică serioasă: sistemul este deja utilizat de companii pentru angajări, modificări, suspendări și încetări de contracte.
REGES-Online a înlocuit vechiul Revisal, aplicația prin care angajatorii transmiteau date despre salariați către Inspecția Muncii. Noul sistem funcționează direct online, în browser, iar după perioada de tranziție operațiunile curente au fost mutate în platforma nouă. Tocmai de aceea, o eventuală revenire la Revisal ar fi dificilă tehnic și administrativ: datele au fost migrate, companiile sunt deja înrolate, iar modificările din ultimele luni au fost operate în REGES-Online. HG nr. 295/2025 a intrat în vigoare la 31 martie 2025, iar actul reglementează Registrul general de evidență a salariaților în noua formă online.
Acțiunea în instanță a fost inițiată de Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii, împreună cu mai multe companii. Criticile au vizat modul în care Guvernul a adoptat noul cadru: obligații suplimentare pentru angajatori, lipsa unei consultări reale cu profesioniștii care folosesc sistemul, neclarități privind unele date care trebuie completate și riscul ca firmele să fie sancționate pentru probleme tehnice sau administrative care nu țin în totalitate de ele.
Pe scurt, instanța nu a spus că România nu are nevoie de un registru online al salariaților. Problema este dacă hotărârea de Guvern care a introdus REGES-Online a fost construită suficient de clar, legal și predictibil pentru un sistem obligatoriu folosit de toți angajatorii. Pentru firme, registrul nu este o platformă opțională, ci locul unde trebuie raportate informații cu efecte directe asupra contractelor de muncă și controalelor ITM.
Dacă decizia rămâne definitivă, întoarcerea la Revisal nu ar fi o simplă schimbare de buton. Ar trebui stabilit ce se întâmplă cu datele transmise deja, cum se validează operațiunile făcute în REGES-Online, ce sistem se folosește până la o nouă reglementare și dacă angajatorii pot fi sancționați în această perioadă. Aceste întrebări trebuie lămurite de Guvern, Ministerul Muncii și Inspecția Muncii înainte ca incertitudinea juridică să devină o problemă pentru companii și salariați.
Cazul REGES-Online arată o problemă mai largă a digitalizării publice: nu este suficient ca statul să lanseze o platformă nouă. Când o platformă devine obligatorie pentru toată economia, ea trebuie să aibă reguli clare, testare reală, suport funcțional și o bază legală greu de contestat. Altfel, chiar și o modernizare necesară poate ajunge să producă blocaje.