Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care schimbă fundamental modul în care sunt raportate câștigurile obținute din criptomonede în România. Măsura transpune în legislația națională Directiva europeană DAC8, un cadru obligatoriu pentru toate statele membre, care cere furnizorilor de servicii crypto să transmită automat informații fiscale către autorități. Altfel spus, platformele prin care utilizatorii cumpără, vând sau transferă criptoactive vor fi obligate să raporteze tranzacțiile direct către ANAF.
Pentru România, această schimbare nu este doar o actualizare tehnică, ci o reașezare completă a modului în care fiscalitatea digitală este aplicată. Directiva vine pe fondul eforturilor globale de standardizare, după modelul OCDE, unde statele schimbă între ele date fiscale pentru a combate evaziunea și pentru a ține evidența tranzacțiilor financiare transfrontaliere. În acest ecosistem, criptoactivele au devenit suficient de mari încât să necesite reguli dedicate.
Din perspectiva utilizatorilor, implicațiile sunt clare. Câștigurile obținute din crypto nu vor mai putea rămâne „invizibile”. Platformele vor transmite către ANAF informații despre identitatea utilizatorilor, valoarea tranzacțiilor, conversiile, transferurile și soldurile relevante. Fiscul va putea verifica automat dacă veniturile din crypto au fost declarate și impozitate corect. Pentru cei care deja declară corect, nu se schimbă nimic. Pentru cei care nu o făceau, raportarea devine inevitabilă.
Din perspectiva statului, ordonanța era urgentă. Neimplementarea DAC8 la timp ar fi atras sancțiuni consistente: penalități zilnice și o sumă forfetară de peste un milion și jumătate de euro. Prin adoptarea ordonanței, România evită aceste sancțiuni și rămâne parte din mecanismul european de raportare automată, ceea ce asigură interoperabilitate cu restul statelor membre.
Impactul asupra pieței crypto poate fi unul de maturizare. Reglementările nu interzic tranzacționarea, ci o aduc în zona de fiscalitate transparentă, similar cu alte tipuri de investiții. În același timp, platformele internaționale vor trebui să decidă dacă se conformează cerințelor românești; dacă nu, autoritățile pot solicita restricționarea accesului pentru utilizatorii locali. Este un proces pe care îl vedem deja în mai multe state UE care implementează DAC8.
ANAF încearcă să țină pasul, urmează să modernizeze infrastructura IT, să pregătească formulare digitale și proceduri noi de control. Practic, sistemul fiscal va intra într-o fază de digitalizare accelerată, în linie cu transformările europene privind raportarea automată a datelor.