România pornește un proiect amplu de modernizare digitală în aeroporturile civile, cu scopul de a îmbunătăți siguranța, viteza și coerența informațiilor oferite pasagerilor. Procedura de achiziție lansată în cadrul unui program european de finanțare vizează construirea unui sistem informatic integrat, utilizat simultan de 17 aeroporturi din țară și coordonat tehnic de Serviciul Român de Informații, prin Brigada Antiteroristă.
Proiectul apare într-un moment în care traficul aerian crește constant, iar multe dintre procesele aeroportuare se bazează încă pe sisteme disparate sau insuficient adaptate standardelor actuale. Prin noul sistem, autoritățile urmăresc reducerea fragmentării și crearea unei platforme unitare care să conecteze infrastructura operațională a aeroporturilor cu centrele SRI, pentru o monitorizare rapidă și gestionare eficientă a incidentelor.
Companiile care s-au înscris pentru furnizarea sistemului sunt Codata Software Solutions și Regia Autonomă Rasirom. Rasirom este instituția tehnică aflată în coordonarea directă a SRI și specializată în soluții de securitate pentru infrastructuri critice. Licitația are o valoare estimată la 139,7 milioane de lei, fără TVA. Codata Software Solutions, controlată de antreprenorul Horia Sabo, este activă în zona dezvoltării de platforme software și a proiectelor de digitalizare din mediul public și privat. Asocierea cu Rasirom este una logică în contextul proiectului: compania software aduce expertiză în dezvoltarea aplicațiilor și integrarea de sisteme, iar Rasirom acoperă partea de securitate și infrastructură critică, cerințe esențiale pentru un proiect de acest tip.
Pentru pasageri, schimbările se vor vedea în accesul mai ușor la informații și în fluidizarea controlului de securitate. Sistemul promite o experiență mai previzibilă în aeroporturi, indiferent de regiune, prin acces la informații coerente despre zboruri, proceduri și orientare. În plan operațional, beneficiile sunt legate de monitorizarea centralizată și de utilizarea tehnologiilor de detecție bazate pe inteligență artificială.
Noul sistem este structurat pe cinci componente cheie:
- Acces la informații pentru pasageri, printr-o aplicație web modernă, disponibilă și pe mobil, care va centraliza informații despre zboruri, proceduri și controlul de securitate. Chatbotul integrat, bazat pe inteligență artificială, va oferi răspunsuri în română și engleză.
- Remote screening, tehnologie folosită în aeroporturile mari din Europa, prin care imaginile pentru controlul bagajelor sunt analizate la distanță de specialiști, reducând presiunea din teren și accelerând fluxurile de pasageri.
- Analiză video asistată de AI, pentru detectarea obiectelor suspecte, a bagajelor abandonate sau a aglomerărilor care necesită intervenție.
- Digitalizarea controalelor de securitate, prin tablete securizate și formulare digitale pentru verificarea autovehiculelor și a echipamentelor aeroportuare. Un modul suplimentar permite traducerea conversațiilor cu pasagerii străini, reducând barierele de comunicare.
- Infrastructură de comunicații securizată și redundantă, printr-o rețea de mare viteză care va interconecta toate cele 17 aeroporturi și centrele SRI. Aceasta este componenta tehnică esențială pentru operarea unitară a sistemului.
Contextul european arată că multe state trec prin procese similare de modernizare, în special în zona securității aeroportuare, unde analiza video bazată pe AI și controlul bagajelor de la distanță devin standard. România încearcă însă o implementare simultană la nivel național, o abordare rară în Europa, care ar putea consolida nivelul de securitate și eficiență în aeroporturile regionale.
Rămâne esențial ca implementarea să respecte calendarul și să evite fragmentarea tehnică, acesta fiind tocmai motivul pentru care proiectul a fost conceput: aducerea tuturor aeroporturilor civile din România la un nivel uniform de supraveghere și operare.