Departamentul Energiei din Statele Unite (DOE) a aprobat un împrumut de 1 miliard de dolari pentru repornirea Unității 1 de la Three Mile Island, reactorul de aproximativ 835 MW care a fost închis în 2019. Finanțarea este acordată prin Loan Programs Office, divizia DOE care susține proiecte strategice de infrastructură energetică. Repornirea reactorului este inclusă într-un plan energetic pe termen lung prin care Microsoft va cumpăra energia produsă, în baza unui contract de două decenii, pentru a alimenta centrele sale de date aflate în rapidă expansiune.
DOE a explicat că investiția urmărește două obiective majore: asigurarea unei surse stabile de energie într-o perioadă de creștere abruptă a consumului și reducerea dependenței centrelor de date de producția intermitentă. În Statele Unite, cererea pentru energie electrică a crescut semnificativ în ultimii ani, în principal din cauza extinderii infrastructurii digitale, a platformelor cloud și a serviciilor de inteligență artificială. Reactorul repornit este considerat un furnizor de energie de bază, capabil să alimenteze echipamente de calcul care funcționează non-stop și care nu pot depinde de variațiile eolianului sau solarului.
Microsoft a intrat în ultimii doi ani într-o fază de investiții masive în centre de date, determinate de creșterea volumului de procesare necesar pentru aplicațiile AI de mare scară. Compania a semnat mai multe acorduri pentru achiziția de energie dedicată, iar contractul legat de Three Mile Island este unul dintre cele mai mari de acest tip. Prin acest model, o companie tehnologică asigură finanțarea unei surse energetice majore în schimbul accesului prioritar la producția de energie.
Pentru România, diferențele sunt semnificative. Țara are o singură centrală nucleară, Cernavodă, care asigură o parte importantă din producția națională, însă nu există acorduri publice prin care mari companii de tehnologie să rezerve capacitate energetică dedicată pentru centre de date. Infrastructura națională găzduiește centre de date comerciale și facilități ale operatorilor telecom, dar nu există în prezent centre de date la scară foarte mare, de ordinul zecilor sau sutelor de megawați, precum cele dezvoltate în SUA. În plus, proiectele de extindere a producției energetice, inclusiv reactoarele modulare anunțate, sunt în etape incipiente și nu sunt încă asociate unor contracte directe cu giganți din tehnologie.
Contextul global arată clar că energia devine un element strategic pentru dezvoltarea digitală. Centrele de date moderne necesită cantități uriașe de energie constantă, iar companiile de tehnologie caută soluții stabile, previzibile și cu amprentă redusă de carbon. Decizia DOE indică faptul că infrastructura energetică și cea digitală sunt din ce în ce mai interdependente, iar investițiile în producția de energie devin parte integrantă a competiției pentru inovare și capacitate digitală.