Comisia Europeană se pregătește să anunțe amânarea cu aproximativ un an a aplicării unora dintre cele mai importante prevederi ale AI Act, în special cele care vizează sistemele de inteligență artificială considerate „de risc ridicat”. Decizia vine pe fondul presiunilor crescute din partea companiilor tehnologice, a unor state membre și, potrivit surselor europene, chiar din partea autorităților americane. Noua dată luată în calcul pentru aplicarea integrală a acestor obligații este 2027.
Regulamentul AI este principalul act normativ european dedicat inteligenței artificiale și a fost conceput ca un standard global, menit să poziționeze UE drept liderul moral în reglementarea acestui domeniu. În practică însă, implementarea s-a dovedit mai dificilă decât estimările inițiale. Statele membre au semnalat lipsa infrastructurii administrative, companiile au cerut mai mult timp pentru adaptare, iar producătorii de modele AI au avertizat că unele cerințe tehnice nu pot fi respectate fără clarificări suplimentare.
Calendarul AI Act – înainte și după amânare
Categoria de sisteme AI | Descriere | Termen inițial | Nou termen propus |
|---|---|---|---|
| Practici AI interzise | Activități considerate inacceptabile pentru utilizatori (de ex. manipulare subliminală, scor social) | Februarie 2025 | Neschimbat |
| Sisteme AI de risc ridicat | Aplicații cu impact asupra siguranței, drepturilor, sănătății (infrastructură critică, educație, poliție, creditare etc.) | August 2026 | 2027 (estimare: august–decembrie) |
| Sisteme care necesită transparență | Chatboți, generatoare de conținut sintetic, analiză emoțională | August 2026 | Neschimbat |
| Sisteme AI cu risc scăzut | Reguli voluntare, fără obligații specifice | Fără termen special | Fără modificări |
De ce se amână?
În esență, există două motive:
- Capacitatea administrativă – multe state nu au încă autoritățile și procedurile necesare pentru certificarea și supravegherea acestor sisteme.
- Presiunea industriei – companiile susțin că standardele tehnice asociate sistemelor de risc ridicat nu sunt suficient de clare, iar adaptarea ar necesita investiții costisitoare într-un timp prea scurt.
Decizia are două interpretări: poate fi privită ca o dovadă de pragmatism, pentru a evita blocarea sau întârzierea implementării AI Act, dar și ca un semnal de slăbiciune într-un moment în care UE își propusese să fie liderul global al reglementării tehnologice.
Ce rămâne în vigoare?
Regulile pentru practicile AI interzise sunt deja aplicabile, iar încălcarea lor poate atrage sancțiuni. Obligativitatea transparenței pentru sistemele care generează conținut sintetic (inclusiv deepfake-uri), pentru chatboți sau pentru sistemele care analizează emoții rămâne planificată pentru 2026.
De ce contează această amânare?
Pentru companii, un termen mai lung înseamnă timp pentru clarificări, testare și reorganizare internă. Pentru ecosistemul european, amânarea arată dificultatea de a transforma un act normativ ambițios în realitate tehnică. Iar pentru contextul geopolitic, există o miză clară: într-o competiție globală în care SUA și Asia avansează rapid cu modele de inteligență artificială, Europa riscă să rămână în urma ritmului de inovare dacă regulile sunt percepute ca prea rigide sau imposibil de implementat.
Ce înseamnă pentru România?
România ar fi oricum printre statele care ar fi avut dificultăți în a pune în aplicare regulile pentru sistemele de risc ridicat până în 2026. Lipsa infrastructurii de conformitate, a organismelor de evaluare și a clarificărilor tehnice ar fi generat blocaje pentru furnizorii locali de soluții AI. Amânarea oferă timp suplimentar, dar și un avertisment: transformarea AI Act într-un instrument funcțional va necesita investiții în capacități administrative și expertiză tehnică.
Un pas înapoi sau o resetare?
Decizia de a muta termenul pentru sistemele AI de risc ridicat este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, companiile primesc spațiu pentru a se adapta. Pe de altă parte, Europa riscă să își dilueze mesajul care a consacrat AI Act drept primul cadru legal robust dedicat inteligenței artificiale.
Cert este că dezbaterea despre AI Act intră acum într-o fază mai pragmatică, în care principiile și realitatea tehnică trebuie să se întâlnească.