Ministerul Finanțelor a anunțat lansarea proiectului „Digitalizarea serviciilor vamale pentru cetățeni și operatori economici”, o investiție de 40,8 milioane lei care ar trebui să mute online o parte importantă din relația dintre mediul privat, persoane fizice și Autoritatea Vamală Română. Proiectul este derulat de MF prin Centrul Național pentru Informații Financiare, în parteneriat cu AVR, are codul SMIS 349435 și o durată de 36 de luni, din 13 februarie 2026 până în 13 februarie 2029.
Miza este destul de clară: autorizațiile și solicitările vamale care astăzi încă se mișcă mult prin documente, fluxuri fragmentate și interacțiuni birocratice ar urma să fie depuse și gestionate integral digital. Ministerul spune că noua platformă va permite depunerea online a cererilor de autorizare vamală, gestionarea electronică a autorizațiilor și monitorizarea în timp real a proceselor. Sistemul ar urma să deservească toate cele șapte direcții regionale vamale și aproximativ 80 de birouri vamale din România.
Ce se digitalizează concret este mai important decât formularea generică din comunicat. Proiectul vizează procese precum emiterea și administrarea autorizațiilor pentru produse accizabile, autorizarea importurilor cu scutire de taxe și TVA, emiterea și modificarea numerelor EORI, gestionarea garanțiilor financiare și fluxurile de înregistrare vamală. Cu alte cuvinte, nu este doar un portal nou, ci o încercare de a muta online exact acele interacțiuni care produc cel mai des întârzieri, documente repetitive și costuri administrative pentru companii.
Arhitectura tehnică anunțată este și ea mai ambițioasă decât media proiectelor publice obișnuite. Ministerul vorbește despre un portal public pentru expunerea proceselor administrative, un modul de management al documentelor, o componentă de analiză și raportare avansată, interoperabilitate cu alte sisteme publice, administrarea identității utilizatorilor prin interconectare cu ROeID și un pachet de securitate care include control al accesului privilegiat, monitorizare a aplicațiilor și SIEM pentru colectarea și analiza logurilor. Asta sugerează că proiectul nu este gândit doar ca interfață pentru utilizator, ci și ca infrastructură internă pentru procese, control și audit.
Și partea de finanțare merită observată. Din totalul de 40.834.435,50 lei, peste 30,6 milioane lei reprezintă finanțare europeană nerambursabilă, adică aproximativ trei sferturi din buget. Din sumă, 35,3 milioane lei revin Ministerului Finanțelor, iar 5,5 milioane lei Autorității Vamale Române. MF-CNIF gestionează dezvoltarea software, implementarea, securitatea și auditul, în timp ce AVR se ocupă de echipamentele hardware, informarea publică și partea de vizibilitate a proiectului.
Important este și ce spune acest proiect despre direcția statului. În ultimii ani, digitalizarea fiscală a fost mult mai vizibilă pe partea ANAF, e-Factura sau SAF-T, în timp ce zona vamală a rămas mai puțin prezentă în discursul public, deși are impact direct asupra comerțului, logisticii și conformării administrative. Faptul că Ministerul mută acum și serviciile vamale într-un proiect separat, cu interoperabilitate și identitate digitală incluse din start, arată că încearcă să reducă decalajul dintre fiscalitate și vamă în materie de transformare digitală.
Rămâne însă partea grea, care în România nu este anunțul, ci execuția. Un proiect pe trei ani, cu integrare între instituții, identitate digitală, management de documente și securitate cibernetică, nu va fi judecat după câte module promite, ci după cât de mult reduce efectiv timpul de procesare, drumurile, erorile și dependența de intervenția manuală. Comunicarea oficială vorbește despre „mediu 100% digitalizat”, dar adevărata măsură a succesului va fi mult mai simplă: dacă operatorii economici chiar vor simți că relația cu vama se mută din hârtii și emailuri într-un sistem care funcționează.